6 tipuri de tulburări de vorbire
În acest articol: Exerciții de logopedie cu Speech Blubs, 3 tipuri de tulburări de vorbire (apraxia vorbirii, tulburarea de pronunție/articulare, bâlbâiala), 3 tipuri de tulburări de limbaj (tulburarea specifică de limbaj...
În acest articol
- Exerciții de logopedie cu Speech Blubs
- 3 tipuri de tulburări de vorbire
- Apraxia vorbirii
- Tulburarea de pronunție
- Bâlbâiala
- 3 tipuri de tulburări de limbaj
- Tulburarea specifică de limbaj
- Afazia
- Dificultăți de învățare bazate pe limbaj
- Concluzii esențiale despre tulburările de vorbire
O tulburare de vorbire se referă la modul în care o persoană produce sau articulează anumite sunete. Un exemplu în acest sens este bâlbâiala. Sub umbrela tulburărilor de vorbire se regăsesc mai multe diagnostice pe care le poate primi un copil sau un adult.
O tulburare de limbaj implică dificultăți în înțelegerea și exprimarea gândurilor și a ideilor. De exemplu, persoana poate să nu aibă un vocabular adecvat sau abilități gramaticale corespunzătoare vârstei. Din nou, există mai multe tulburări de limbaj diferite în această categorie, pe care le vom aborda în acest articol.
Exerciții de logopedie cu Speech Blubs
Speech Blubs este o aplicație de terapie a limbajului cu o bibliotecă vastă de peste 1.500 de activități, filtre faciale distractive, exerciții activate vocal și videoclipuri educative speciale.
Cu cât exersezi mai mult, cu atât rezultatele se consolidează! Încearcă aplicația Speech Blubs pentru sesiuni de terapie captivante și distractive alături de micuțul tău.
3 tipuri de tulburări de vorbire
Apraxia vorbirii
Apraxia vorbirii este o tulburare de comunicare de origine neurogenă (pornește din sistemul nervos) care afectează planificarea motorie a vorbirii.
Persoanele cu apraxie știu ce vor să spună, dar există o întrerupere în zona creierului care transmite mușchilor specifici comanda de a se mișca. Când cineva este diagnosticat cu apraxie a vorbirii, poate prezenta semne de căutare motorie, adică gura caută poziția corectă pentru a emite sunetul.
Când se întâmplă acest lucru, este afectată durata sunetelor, ceea ce poate duce la un ton sau volum neobișnuit și la sunete distorsionate ori înlocuite. Un semn distinctiv al apraxiei este faptul că persoana își pierde capacitatea de a rosti sunete pe care anterior le putea spune fără probleme.
De exemplu, dacă îi ceri copilului să spună cuvântul „câine”, reușește, dar dacă îi ceri să rostească același cuvânt 10 minute mai târziu, nu va mai fi capabil să o facă.
Tulburarea de pronunție
Tulburările de pronunție pot fi de două feluri: de articulare (producerea fizică a sunetelor) sau de procesare fonologică (tiparele sunetelor).
O tulburare de articulare se poate manifesta prin înlocuirea, omiterea, adăugarea sau distorsionarea sunetelor normale ale vorbirii.
Tulburările de procesare fonologică pot implica dificultăți mai sistematice în producerea anumitor tipuri de sunete, cum ar fi cele formate în partea din spate a gurii, precum „c” și „g” (ASHA 2018).
Dacă ajuți copilul să învețe modul corect de a emite un sunet și îl încurajezi să exerseze această articulare în timp, el poate ajunge la o vorbire firească și naturală.
Pentru lecturi suplimentare despre tulburările de articulare și fonologice, citește și aceste articole:
Bâlbâiala
Bâlbâiala este o întrerupere a fluenței vorbirii, care debutează de obicei în copilărie și poate persista pe tot parcursul vieții.
Bâlbâiala este o formă de disfluență (dificultatea de a produce o vorbire cursivă). Disfluența devine o problemă atunci când împiedică o comunicare eficientă între două persoane. Disfluențele pot apărea din cauza repetițiilor involuntare de sunete (de ex., „V-v-vreau înghețată”), a prelungirii sunetelor (de ex., „S——pală hainele”), a silabelor (de ex., „Ma-ma-masa”) sau a cuvintelor (de ex., „mergi-mergi-mergi la magazin”). Disfluențele includ, de asemenea, blocaje sau pauze neintenționate în vorbire, în care persoana nu poate emite niciun sunet (ASHA 2016).
Din păcate, cauza exactă a bâlbâielii nu este cunoscută, ceea ce o face mai dificil de tratat. Planul de intervenție diferă de la o persoană la alta, în funcție de severitatea și de tipul de bâlbâială.

Află mai multe despre cum poți deosebi bâlbâiala apărută ca etapă normală în dezvoltarea vorbirii de bâlbâiala ca tulburare de vorbire!
3 tipuri de tulburări de limbaj
Tulburarea specifică de limbaj
Tulburarea specifică de limbaj (TSL) este diagnosticată atunci când limbajul unui copil nu se dezvoltă la fel de rapid sau la fel de tipic ca la ceilalți copii. Pentru a primi acest diagnostic, copilul nu trebuie să aibă tulburări din spectrul autist, apraxie, pierderi de auz sau anomalii ale aparatului fonoarticulator. Dacă aceste afecțiuni sunt prezente, nu este vorba de TSL, ci de manifestări asociate acelor diagnostice. De obicei, primul semn al TSL este apariția întârziată a primelor cuvinte, urmată de dificultatea de a lega cuvintele în propoziții. Limbajul vorbit poate părea imatur. La mulți copii cu TSL este afectată și înțelegerea limbajului (limbajul receptiv), deși acest lucru poate trece neobservat fără o evaluare de specialitate. Diagnosticul este rezervat copiilor ale căror dificultăți persistă până la vârsta școlară, nu celor cu o simplă întârziere de vorbire care ajung din urmă ritmul colegilor.
Afazia

Afazia reprezintă incapacitatea de a înțelege sau de a formula mesaje în limbaj, cauzată de leziuni apărute în zone specifice ale creierului.
Principalele cauze sunt accidentul vascular cerebral (AVC) sau traumatismele craniene, dar afazia poate fi provocată și de tumori cerebrale, infecții ale creierului sau boli neurodegenerative precum demența (ASHA 2017).
Dificultățile persoanelor cu afazie pot varia de la probleme ocazionale în găsirea cuvintelor potrivite, până la pierderea totală a capacității de a vorbi, citi sau scrie; inteligența rămâne însă intactă. Afazia poate apărea la orice vârstă, mai ales în urma unui traumatism, dar este întâlnită cel mai adesea la persoanele de vârstă mijlocie și la vârstnici.
Dificultăți de învățare bazate pe limbaj
Dificultățile de învățare bazate pe limbaj apar la copiii care rămân în urmă față de colegii de aceeași vârstă. Acești copii întâmpină probleme la ortografie, citit și/sau scris, deși nivelul lor de inteligență este normal. Aceasta este o cauză frecventă a dificultăților școlare la copiii mici și poate fi ușor trecută cu vederea sau diagnosticată greșit în evaluările de rutină.
Cheia pentru a-i sprijini pe copiii cu aceste dificultăți este adaptarea programei și a metodelor de predare, astfel încât să își dezvolte competențe solide de limbaj și literație. Cei mai mulți dintre ei au nevoie de instruire specializată, explicită, structurată și multisenzorială, dar și de exercițiu ghidat și constant, adaptat nevoilor lor punctuale.
Concluzii esențiale despre tulburările de vorbire
Există o mulțime de tulburări de vorbire și de limbaj care pot apărea atât la copii, cât și la adulți. Acest articol doar zgârie suprafața acestor provocări, așa că rămâi aproape și citește cu regularitate blogul Speech Blubs pentru analize mai detaliate pe aceste teme.
Dacă există un subiect despre care ai dori să afli mai multe, scrie-ne și ne vom ocupa cu drag de el! Ca întotdeauna, dacă observi că micuțul tău prezintă semne sau simptome ale acestor tulburări, este important să programezi cât mai curând o consultație la un logoped pentru o evaluare completă.
Speech Blubs îi ajută pe cei mici să vorbească. Descarcă acum aplicația pentru conținut distractiv și educativ cu care să exersezi vorbirea chiar la tine acasă!
De Stacie Bennett