Când este momentul să mergi la un logoped?

În acest articol

• Are copilul meu nevoie de logopedie?
• Dezvoltarea vorbirii și a limbajului cu Speech Blubs
• Etape normale de dezvoltare a limbajului și semne clinice ale unei posibile tulburări de comunicare
• • Bebeluș de 0-3 luni
  • Bebeluș de 3-6 luni
  • Bebeluș de 6-9 luni
  • Bebeluș de 9-12 luni
  • Copil mic de 12-18 luni
  • Copil mic de 18-24 luni
  • Copil mic de 24-36 luni
• De ce este important un diagnostic precoce?

Are copilul meu nevoie de logopedie?

În primul rând, lasă-mă să-ți povestesc despre logopezi. Aceștia sunt specialiștii care îți vor evalua, diagnostica și trata copilul.

Un logoped are studii de masterat sau doctorat în domeniul tulburărilor de comunicare și deține aviz de liberă practică. Cel mai probabil, copilul tău va merge la un logoped dintr-un centru de intervenție timpurie (dacă are între 0 și 3 ani) sau la un logoped din mediul școlar. 

Pentru a ști când să începi logopedia pentru micuțul tău, există anumite etape de dezvoltare pe care logopezii le urmăresc atunci când încearcă să identifice o posibilă tulburare de comunicare. Aceste etape pot fi, de asemenea, discutate la controalele pediatrice periodice ale copilului tău (de obicei, o dată la 3-6 luni).

Așadar, este foarte important să menționezi orice observi sau te îngrijorează atunci când mergi la pediatru. Dacă acesta este la curent cu problemele, te poate trimite la un logoped mai devreme, nu mai târziu. Acest lucru îl va ajuta pe copilul tău să se dezvolte și să învețe abilități noi mult mai repede decât în cazul unei intervenții întârziate.

Consultă tabelul de mai jos pentru o comparație între etapele normale de dezvoltare a limbajului și indiciile unor posibile tulburări de vorbire. Dacă ai îndoieli, discută întotdeauna cu medicul pediatru!

Dezvoltarea vorbirii și a limbajului cu Speech Blubs

Speech Blubs este o aplicație fantastică de logopedie, cu peste 1.500 de activități, filtre faciale, jocuri activate vocal și videoclipuri educative bonus.

Părinți din întreaga lume o folosesc deja în combinație cu logopedia, iar rezultatele sunt remarcabile!

Etape normale de dezvoltare a limbajului și semne clinice ale unei posibile tulburări de comunicare

Bebeluș de 0-3 luni

Etape normale de dezvoltare a limbajului

Semne clinice / Motive de îngrijorare

- Se uită la părinte/la ceilalți
- Se liniștește când aude sunete (mai ales vorbirea)
- Plânge diferit când este obosit, îi este foame sau îl doare ceva
- Zâmbește sau gungurește ca răspuns la zâmbetul sau vocea altei persoane

- Lipsă de reacție
- Lipsa conștientizării sunetelor
- Lipsa conștientizării mediului înconjurător
- Plânsul nu este diferit dacă este obosit, îi este foame sau îl doare ceva
- Dificultăți de supt/înghițire

Bebeluș de 3-6 luni

Etape normale de dezvoltare a limbajului

Semne clinice / Motive de îngrijorare

- Își fixează privirea pe fețele celorlalți
- Răspunde la propriul nume căutând sursa vocii
- Localizează frecvent sursa sunetului / persoana care vorbește
- Gungurește, scoate sunete de bucurie, chicotește, râde

- Nu se poate concentra, devine ușor suprastimulat
- Lipsa conștientizării sunetelor, nu localizează sursa sunetului / persoana care vorbește
- Lipsa conștientizării oamenilor și a obiectelor din jur

Bebeluș de 6-9 luni

Etape normale de dezvoltare a limbajului

Semne clinice / Motive de îngrijorare

- Imită vocalizările celorlalți
- Îi plac jocurile sociale interactive ghidate de un adult („cucu-bau”)
- Are vocalizări diferite pentru stări diferite
- Recunoaște persoanele familiare. Imită sunete și acțiuni familiare
- Lallare repetitivă (ba-ba, ma-ma), joacă vocală cu tipare intenționate, multe sunete care încep să sune ca niște cuvinte
- Plânge când părintele iese din cameră (la 9 luni)
- Reacționează consecvent la vorbirea în șoaptă și la sunetele din mediu
- Întinde mâna pentru a cere un obiect

- Pare că nu înțelege sau nu se bucură de recompensele sociale ale interacțiunii
- Lipsa de conexiune cu adultul (lipsa contactului vizual, a privirii reciproce, a alternării vocalizărilor, a jocurilor sociale interactive)
- Fără lallare sau lallare cu puține ori fără consoane

Bebeluș de 9-12 luni

Etape normale de dezvoltare a limbajului

Semne clinice / Motive de îngrijorare

- Atrage atenția (vocalizând, tușind)
- Dă din cap în semn de „nu”, respinge obiectele pe care nu le dorește
- Face cu mâna „pa-pa”, își exprimă clar cerințele; dirijează comportamentul celorlalți (arată obiecte), dă obiecte adulților, mângâie, trage de adult, arată cu degetul spre obiectele dorite
- Își coordonează acțiunile între obiecte și adult (se uită alternativ la adult și la obiectul dorit)
- Imită sunete/acțiuni noi
- Arată tipare constante de lallare repetitivă, produce vocalizări ce seamănă cu primele cuvinte (mama, tata)

- Este ușor deranjat de sunete care nu i-ar deranja pe alții
- Nu își exprimă clar dorința pentru un obiect în timp ce se uită la el
- Nu coordonează acțiunile între obiecte și adulți. Lipsesc tiparele constante de lallare repetitivă
- Nu oferă răspunsuri care să arate înțelegerea cuvintelor sau a gesturilor comunicative
- Se bazează exclusiv pe context pentru a înțelege limbajul

Copil mic de 12-18 luni

Etape normale de dezvoltare a limbajului

Semne clinice / Motive de îngrijorare

- Începe să rostească cuvinte izolate
- Cere obiecte: arată cu degetul, vocalizează, poate folosi aproximări de cuvinte
- Atrage atenția: vocal, fizic, eventual folosind cuvinte (mama)
- Înțelege că un adult poate face lucruri pentru el (de exemplu, să pornească o jucărie cu cheiță)
- Folosește cuvinte uzuale (pa, bună, mulțumesc, te rog). Protestează: spune „nu”, dă din cap, se îndepărtează, împinge obiectele
- Comentează: arată spre obiecte, vocalizează sau folosește aproximări de cuvinte
- Confirmă interacțiunea: contact vizual, răspuns vocal, repetarea cuvintelor

- Lipsa gesturilor de comunicare
- Nu încearcă să imite sau să rostească spontan cuvinte simple pentru a transmite un mesaj
- Nu persistă în comunicare (îi întinde un obiect adultului pentru ajutor, dar renunță dacă adultul nu răspunde imediat)
- Vocabular pasiv redus (înțelege mai puțin de 50 de cuvinte sau fraze fără gesturi ori indicii de context)
- Vocabular activ limitat (spune mai puțin de 10 cuvinte)
- Lipsa progresului în vocabularul activ pe o perioadă de 6 luni, între 12 și 18 luni

Copil mic de 18-24 luni

Etape normale de dezvoltare a limbajului

Semne clinice / Motive de îngrijorare

- Folosește preponderent cuvinte pentru a comunica
- Începe să folosească combinații de 2 cuvinte; primele combinații sunt de obicei expresii memorate și folosite în doar 1-2 contexte
- Până la 24 de luni, folosește combinații cu înțeles relațional („mai mult biscuit”, „pantoful lui tati”), cu o utilizare mai flexibilă
- Până la 24 de luni, are cel puțin 50 de cuvinte, care pot fi aproximări ale formei folosite de adulți

- Bază exclusivă pe gesturi, fără verbalizare
- Vocabular activ limitat (spune mai puțin de 50 de cuvinte)
- Nu folosește deloc combinații de 2 cuvinte
- Producție limitată de consoane. Vorbire în mare parte neinteligibilă
- Numește compulsiv obiectele în loc să facă un comentariu sau să ceară ceva
- Regres în dezvoltarea limbajului: se oprește din vorbit sau începe să repete ecou frazele auzite, adesea nepotrivit

Copil mic de 24-36 luni

Etape normale de dezvoltare a limbajului

Semne clinice / Motive de îngrijorare

- Participă la dialoguri scurte și își exprimă emoțiile
- Începe să folosească limbajul în mod imaginativ
- Începe să ofere detalii descriptive pentru a se face mai bine înțeles de ascultător
- Folosește formule de captare a atenției („hei”, „uite”)
- Este capabil să lege idei neînrudite și elemente de poveste
- Începe să folosească articole, acorduri gramaticale, pluralul regulat și forme simple de trecut

- Cuvinte limitate la o singură silabă, fără consoane finale
- Puține sau deloc propoziții din mai multe cuvinte
- Nu așteaptă și nu cere un răspuns de la cei care îl ascultă
- Nu pune nicio întrebare
- Inteligibilitate foarte scăzută a vorbirii
- Crize frecvente de furie (tantrumuri) când nu este înțeles
- Ecolalie sau repetarea mecanică a vorbirii fără intenție de comunicare

Te rugăm să reții: nu toți copiii se dezvoltă în același ritm. De exemplu, băieții își dezvoltă abilitățile motorii mai repede decât fetele, dar fetele (de obicei) își dezvoltă abilitățile de vorbire și limbaj mai repede decât băieții.

TOTUȘI, dacă la vârsta de 3 ani și jumătate copilul tău nu este înțeles în cel puțin 50-75% din timp, atunci trebuie neapărat să consulți un logoped. Studiile au arătat că, cu cât un copil primește mai devreme ajutorul necesar, cu atât va reuși mai ușor să își ajungă din urmă colegii de aceeași vârstă. 

De ce este important un diagnostic precoce?

Un diagnostic precoce este important deoarece copiii trebuie să poată comunica și cu persoane mai puțin cunoscute sau cu oameni pe care nu i-au văzut toată viața. Vor apărea probleme dacă nu pot spune când trebuie să meargă la baie sau că nu se simt bine. Acest lucru poate duce la:

• Un copil din ce în ce mai frustrat,
• Comportamente dificile pentru că nu primește ceea ce are nevoie,
• Rămânerea în urmă pe plan educațional, deoarece nu poate comunica atunci când nu înțelege informațiile,
• Izolare socială, deoarece ceilalți copii s-ar putea să nu îl înțeleagă pe copilul cu întârziere de limbaj și vor evita oportunitățile de comunicare.

În concluzie, te rugăm să consulți tabelul inclus în acest articol.

Dacă micuțul tău este în urmă cu mai mult de o grupă de vârstă, asigură-te că mergi la un logoped pentru o evaluare corespunzătoare.

Ca întotdeauna, nu ezita să ne pui orice întrebare suplimentară! Pentru a exersa vorbirea și limbajul, descarcă Speech Blubs!