Ce înseamnă „cogniția” și de ce este atât de importantă?

Cogniția cuprinde activitățile mentale implicate în modul în care copilul tău înțelege și recepționează informațiile primite din mediul înconjurător. Totul se rezumă la dobândirea de cunoștințe și la înțelegere prin gândire, experiență și simțuri. Câteva exemple de astfel de activități includ: memorarea, percepția, judecata, raționamentul, învățarea, evaluarea.

Toate aceste activități joacă un rol important în modul în care copilul tău acumulează cunoștințe și în felul în care organizează și stochează aceste informații pentru a le folosi în mod activ. Felul în care copilul tău planifică și rezolvă problemele create de stimulii din jur determină modul în care gândește despre aceste informații și despre lumea înconjurătoare.

Cogniția influențează concepte complexe, cum ar fi dezvoltarea comunicării copilului și chiar imaginația acestuia. De aceea, educatorii și terapeuții pun un accent atât de mare pe cogniție și pe asigurarea unei dezvoltări optime și adaptate vârstei.

Etapele dezvoltării cognitive

Probabil cea mai bună explicație a dezvoltării cognitive vine de la psihologul Jean Piaget și teoria sa asupra dezvoltării cognitive. Deși a formulat-o cu mulți ani în urmă, teoria lui Jean Piaget este relevantă și astăzi și explică dezvoltarea cognitivă într-un mod simplu și ușor de înțeles.

Cele patru stadii ale dezvoltării cognitive după Piaget

1. Stadiul senzoriomotor (de la naștere până la 2 ani)

În această etapă, copilul tău dobândește cunoștințe prin experiențe senzoriale și manipularea obiectelor; astfel, întreaga sa experiență se construiește pe baza reflexelor primare, a simțurilor și a reacțiilor motorii (de mișcare).

Acest stadiu implică cea mai spectaculoasă creștere și învățare, deoarece micuțul face mereu noi descoperiri despre cum funcționează lumea și despre rolul lui în ea. În plus, copilul învață să realizeze acțiuni fizice și bazele comunicării cu cei din jur.

În jurul vârstei de 5 luni, începe să apară conceptul de „permanență a obiectului” – adică înțelegerea faptului că obiectele continuă să existe chiar și atunci când nu pot fi văzute. Acest lucru este esențial: atunci când copiii înțeleg că obiectele sunt entități distincte, care există de sine stătător, încep să asocieze nume și cuvinte acestor obiecte, un pas crucial pentru dezvoltarea comunicării.

Pe măsură ce copilul se apropie de finalul stadiului senzoriomotor, apare și gândirea reprezentativă timpurie – adică devine capabil să își formeze reprezentări mentale ale obiectelor sau să își imagineze lucrurile simbolic.

Iată câteva repere de dezvoltare pe care să le urmărești:

https://www.youtube.com/watch?v=OnSEFSk5VgQ

2. Stadiul preoperațional (de la 2 la 7 ani)

Bazele vorbirii și ale limbajului create în stadiul senzoriomotor devin mult mai complexe în această etapă, iar comunicarea este una dintre caracteristicile principale ale stadiului de dezvoltare preoperațional.

O altă abilitate importantă pe care copilul o deprinde în acest stadiu este „jocul simbolic (de rol)”, chiar dacă încă gândește destul de concret despre mediul înconjurător, are dificultăți de logică, înțelege mai greu punctul de vedere al celorlalți și are dificultăți cu noțiunea de consecvență.

Iată câteva repere de dezvoltare pe care să le urmărești:

3. Stadiul operațiilor concrete (de la 7 la 11 ani)

Copilul tău începe să folosească logica mult mai bine, deși gândirea lui rămâne destul de concretă și literală. Egocentrismul începe să dispară în această etapă, iar copilul va putea să privească lucrurile din perspectiva altei persoane. De asemenea, începe să înțeleagă mai bine ce simt ceilalți la nivel emoțional.

În acest stadiu, copilul începe să înțeleagă că propriile gânduri sunt unice și că ceilalți nu au neapărat aceleași gânduri, sentimente sau opinii ca el.

Iată câteva repere de dezvoltare pe care să le urmărești:

4. Stadiul operațiilor formale (peste 12 ani)

Ultima etapă a dezvoltării cognitive implică o creștere a capacităților logice ale copilului, a abilităților de raționament deductiv și a capacității de a înțelege idei abstracte. Copilul va deveni capabil să: vadă multiple soluții posibile la o problemă, gândească mai științific despre lumea din jur și înțeleagă mult mai bine punctele de vedere ale altora.

Capacitatea de a reflecta asupra ideilor și situațiilor abstracte este un reper cheie al acestei etape, apărând totodată și abilitatea de a planifica sistematic și de a raționa pe marginea unor scenarii ipotetice.

Iată câteva repere de dezvoltare pe care să le urmărești:

Dacă vrei să afli mai multe despre dezvoltarea cognitivă și teoria lui Piaget, poți urmări acest videoclip informativ:

https://www.youtube.com/watch?v=IhcgYgx7aAA

Cum influențează cogniția comunicarea?

Comunicarea și cogniția merg mână în mână în dezvoltarea copilului tău, deoarece folosim comunicarea pentru a învăța concepte noi, pentru a vorbi despre gândurile și temerile noastre și pentru a interacționa cu oamenii din jur – toate acestea fiind procese care se dezvoltă datorită cogniției. În fond, abilități de comunicare mai puternice înseamnă abilități cognitive mai puternice, și invers.

Dacă privim abilitățile cognitive menționate la începutul articolului, poți observa clar cum influențează cogniția dezvoltarea comunicării copilului tău.

Îți poți ajuta copilul să își dezvolte cogniția

O resursă fantastică pe care o poți folosi pentru a învăța cum să sprijini dezvoltarea cognitivă a copilului tău acasă, în timpul activităților de zi cu zi, este acest videoclip:

https://www.youtube.com/watch?v=WFv_ektM7sc

În plus, iată câteva alte activități pe care le poți face cu cel mic pentru a-i susține dezvoltarea cognitivă și, implicit, dezvoltarea comunicării:

Pe lângă aceste sfaturi, poți descărca aplicația noastră Speech Blubs app pentru a încerca câteva dintre activitățile noastre fantastice axate pe comunicare. Ne-am asigurat că toate activitățile noastre sunt create ținând cont de cogniție, astfel încât micuțul tău să profite la maximum de experiența de învățare.