Ar trebui să aștept ca micuțul meu de 2 ani să înceapă să vorbească?

Așadar, medicul a spus că micuțul tău de 2 ani va începe să vorbească în cele din urmă, dar tu ești îngrijorat. Un schimb de replici presupune intenție, producere și înțelegere.

În acest articol

• Factori care influențează întârzierea vorbirii 
• • Creșterea unui copil într-o casă multilingvă
  • Timpul excesiv petrecut în fața televizorului
  • Interacțiunea socială insuficientă
• Ce ar trebui să fac în timp ce aștept primele cuvinte ale copilului meu? 
• • Interacționează! Conversați! 
• Caracteristicile limbajului adresat copiilor

Dacă i-ai vorbit mult copilului tău înainte de naștere, el va înțelege limbajul mult mai devreme decât va începe să vorbească. Producerea unei vorbiri inteligibile necesită controlul respirației de la și prin plămâni, trecerea prin faringe pentru a emite sunete, iar apoi prin cavitatea bucală și nazală pentru articulare. Este un efort fizic uriaș pentru un copil de 2 ani care nu a mai rostit niciun cuvânt până acum.

Întârzierile de limbaj apar de obicei din cauza aparatului fonator încă în dezvoltare al copilului și/sau a unui timp mai lung de procesare a sunetelor și a cuvintelor vorbite.

Dacă simți nevoia de ajutor de specialitate și de o evaluare, decizia de a aștepta îți aparține, chiar dacă medicul recomandă răbdare, pentru că este doar o chestiune de timp până când copilul va începe să vorbească. Dezvoltarea vorbirii este unică pentru fiecare prichindel în parte, așa că nu te îngrijora.

Factori care influențează întârzierea vorbirii 

Înainte de a discuta despre cum poți stimula vorbirea copilului acasă, hai să identificăm câțiva factori care ar putea cauza un timp de răspuns mai lent și întârzieri generale de vorbire. 

Creșterea unui copil într-o casă multilingvă

Vorbirea a mai mult de o limbă acasă presupune o procesare a limbajului mai complexă și mai îndelungată. Un copil bilingv are nevoie de mai mult timp de procesare decât unul monolingv, iar primele cuvinte sau propoziții apar de obicei ceva mai târziu. Dar nu vă descurajați, dragi familii multilingve! De fapt, există numeroase beneficii cognitive ale vorbirii mai multor limbi, cum ar fi o mai mare ușurință în schimbarea activităților, multitasking, creativitate sporită și multe altele!

Un aspect interesant este că micuții bilingvi nu confundă limbile între ele, ci le percep mai degrabă ca pe niște sisteme distincte și separate. 

Timpul excesiv petrecut în fața televizorului

O serie de studii a arătat că televizorul ajută foarte puțin la învățarea limbajului la copiii sub 2 ani. În comparație cu interacțiunea directă, deprinderea limbajului de la televizor este de departe o opțiune mult mai slabă.

Jim, un băiat cu auz normal născut din părinți surzi, a petrecut mult timp la televizor, aceasta fiind principala sa sursă de expunere la limba engleză. În jurul vârstei de aproape 4 ani, nu doar că vorbirea lui era întârziată, dar știa foarte puține despre cum să lege cuvintele în propoziții corecte gramatical. Propozițiile lui sunau cam așa: This is how plane; I want that make; House chimney my house chimney (Saxton, 2018; Sachs, Bard, & Johnson 1981).

Academia Americană de Pediatrie (AAP) recomandă fără televizor pentru copiii sub 2 ani și cel mult 2 ore pe zi pentru copiii de peste 2 ani. Pentru această din urmă categorie de vârstă, sunt încurajate emisiunile cu ritm lent, precum Sesame Street și Blue’s Clues, deoarece pun accent pe dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor, înțelegerea poveștilor și recunoașterea tiparelor.

Aplicația Speech Blubs se încadrează de asemenea în această categorie, fiind o aplicație de logopedie controlată prin voce, care conține o mulțime de activități distractive aprobate de experți, menite să îmbunătățească abilitățile generale de comunicare ale copilului tău. 

Ce ar trebui să fac în timp ce aștept primele cuvinte ale copilului meu? 

Interacționează! Poartă o conversație! 

Natura și-a făcut deja partea: creierul uman este programat din naștere să deprindă limbajul. Pentru a profita la maximum de această capacitate, vorbirea și interacțiunea sunt esențiale.

Limbajul pe care copiii îl aud de la părinți și de la cei din jur este combustibilul care pune mecanismul în mișcare și produce, ca rezultat final, o cunoaștere matură a limbajului.

Matthew Saxton (2018)

Așa cum s-a văzut în cazul lui Jim, simpla expunere pasivă nu este suficientă pentru a dobândi fluență în vorbire. Ți s-a întâmplat vreodată să fredonezi un cântec și să-ți dai seama că habar n-ai ce înseamnă versurile? Exact! Expunerea la limbaj trebuie combinată cu interacțiunea. Prin interacțiune exersăm exprimarea intențiilor noastre prin cuvinte.

Cercetările arată că, cu cât părinții sunt mai interactivi și mai comunicativi cu micuții lor, cu atât copiii beneficiază mai mult în ceea ce privește asimilarea gramaticii complexe și procesarea vorbirii. Acest beneficiu vine din folosirea de către părinți a unui vocabular bogat, a propozițiilor variate, a împărtășirii ideilor acasă și în conversațiile directe cu copilul. Prin urmare, să vorbești cu cel mic este ceva ce merită prioritizat, chiar și în ritmul alert al părinților ocupați de azi.

Ce poți face acum

Iată câteva lucruri pe care le poți face alături de copilul tău pentru a-i stimula dezvoltarea vorbirii. 

1. Obișnuiește-te să-ți saluți copilul în mod regulat. „Bună dimineața, Noapte bună, Bună, Pa-pa.” Roagă-l să-ți aducă un obiect în timp ce arăți spre el cu degetul. O mică laudă atunci când reușește este întotdeauna de mare ajutor. 
2. Încearcă să provoci un răspuns punând întrebări captivante. „Vrei să mergem în parc? Vrei suc?” Trezindu-i emoțiile, în timp, vei putea obține răspunsuri dintr-un singur cuvânt, precum „Parc!” sau „Suc!”
3. Vorbește despre ce se întâmplă aici și acum. Copiii învață mai ușor atunci când obiectul despre care se vorbește se află în câmpul lor vizual. „Uite! Un tren.” 
4. Chiar dacă limităm timpul petrecut la ecran, celor mici le place la nebunie când cei mari manifestă interes pentru emisiunile lor preferate, cu ritm lent. Este o ocazie excelentă de conectare și interacțiune. Poți învăța cântecul de început al emisiunii, poți arăta interes pentru poveste, poți numi obiectele de pe ecran arătând spre ele și chiar poți exprima uimire la scenele captivante. Copilul tău va găsi acest lucru fascinant și va începe să te imite pentru a-ți atrage atenția asupra lucrurilor care i se par interesante. Același lucru este valabil și pentru citit sau joaca cu jucăriile. 
5. Încurajează joaca cu alți copii. În medie, copiii încep să-și facă prieteni în jurul vârstei de 2 ani. Ceilalți micuți de vârsta lor vor avea interese similare. Joaca va deveni comunicativă și va include observare, imitație și cooperare. 
6. În cele din urmă, interacționează cu micuțul tău așa cum ai face-o cu oricine altcineva. Vorbește despre orice lucru care are legătură directă cu el. „Cine e gata de băiță?”, „Îți este foame?”, „Hai să mâncăm o pizza”, „Poți să-mi aduci pantofiorii tăi?”, „Mă ajuți să spăl mașina azi?”, „Vrei să vii cu mine la magazin?”, „Poți să-ți pui șosetele singur?”, „Uau, ai reușit!”, „Bravo!” și „Bate palma!”

Caracteristicile limbajului adresat copiilor (CDS)

Vorbim diferit în funcție de persoana cu care comunicăm. Gândește-te cum i-ai vorbi unui potențial angajator la un interviu. Acum compară asta cu modul în care discuți cu un prieten apropiat, cu partenerul sau cu un frate. Cel mai probabil, tonul și limbajul diferă de la caz la caz. Procedăm la fel și când le vorbim bebelușilor și copiilor mici. Numim acest registru limbaj adresat copiilor (CDS – Child-Directed Speech). 

Limbajul adresat copiilor este dinamic. În loc să rămână neschimbat, părinții își adaptează și reglează subconștient registrul pe măsură ce copilul crește și abilitățile sale lingvistice se îmbunătățesc. Aceste schimbări sunt subtile și greu de sesizat; totuși, aplicate zi de zi, părinții vor trece treptat la limbajul adresat adulților (ADS), pe măsură ce copilul atinge un anumit nivel de maturitate și vârstă. 

Când folosim limbajul adresat copiilor, vorbim mai rar, folosim un ton mai înalt, exagerăm intonația și subliniem emoțiile. Deși nu este obligatoriu pentru a deprinde vorbirea, acest stil ajută la o mai bună procesare a limbajului și la înțelegerea rolului pe care accentul, intonația, durata și intensitatea vocii îl au în transmiterea emoțiilor, ajutându-l totodată pe cel mic să distingă întrebările de comenzi și de propozițiile declarative. 

Nu-ți face griji, micuțul tău va începe să vorbească mai repede decât crezi. Dacă ai orice îndoială, consultă un logoped pentru o evaluare. De asemenea, exersați împreună cu Speech Blubs primele sunete și cuvinte.

Bibliografie:

• Saxton, M. (2018). Child Language: Acquisition and Development. SAGE Publications Ltd. 
• Strunk, S. J. D., Bard, B., & Johnson, M. L. (1981). Language Learning with Restricted Input: Case Studies of Two Hearing Children of Deaf Parents. Cambridge University Press.