Cum influențează parentingul pozitiv copilul tău
În acest articol Care sunt beneficiile parentingului pozitiv Cum să pui parentingul pozitiv în practică 1. Respectă-ți copilul 2. Folosește întărirea pozitivă 3. Încearcă schimbul de comportament 4. Oferă...
În acest articol
- Care sunt beneficiile parentingului pozitiv
- Cum să pui parentingul pozitiv în practică
- 1. Respectă-ți copilul
- 2. Folosește întărirea pozitivă
- 3. Încearcă schimbul de comportament
- 4. Oferă opțiuni
- 5. Creează conexiuni
- 6. Folosește un cronometru
Înainte de a explora studiile și beneficiile, este important să înțelegem ce stă la baza conceptului de parenting pozitiv. Acest stil de parenting pornește de la convingerea că toți copiii sunt în mod inerent „buni, altruiști și își doresc să facă ceea ce este corect”. Pornind de la această idee, părinții modelează comportamentul copilului predând disciplina într-un mod care dezvoltă stima de sine și consolidează relația părinte-copil.
În mod obișnuit, disciplinarea unui copil poate însemna stabilirea unor limite stricte, cu o comunicare deschisă redusă între părinte și copil. Totuși, pentru cei care practică parentingul pozitiv, relația copil-părinte este esențială! Deși „părinții pozitivi” stabilesc în continuare limite pentru copiii lor, ei respectă stadiul de dezvoltare în care se află copilul.

O reacție tipică la o criză de furie (tantrum) atunci când un copil mic nu primește ceea ce își dorește este o combinație de iritare și furie din partea adultului. Mulți părinți tind să reacționeze fie certând copilul, fie ignorând complet tantrumul. Însă părinții care aplică parentingul pozitiv fac un pas în spate și privesc situația din perspectiva copilului.
Ei se întreabă: „Care este motivul profund pentru care copilul meu este supărat?”. Privind situația din perspectiva copilului, părinții reușesc nu doar să empatizeze, ci și să respecte această descărcare emoțională. Acest lucru îi permite părintelui să se calmeze și să dezamorseze tantrumul cu o atitudine plină de iubire și grijă.
Care sunt beneficiile parentingului pozitiv
Numeroase studii de cercetare au arătat că parentingul pozitiv oferă beneficii pe termen lung, cum ar fi:
- O mai bună autoreglare emoțională a copiilor
- Le oferă copiilor instrumentele necesare pentru a lua decizii bune
- Încurajează comunicarea pozitivă pentru rezolvarea problemelor între părinți și copii
- Ajută la îmbunătățirea relațiilor cu cei de aceeași vârstă mai târziu în viață
- Părinții susțin creativitatea și autodeterminarea copiilor
- Oferă atât limite sănătoase, cât și consecințe clare pentru a dezvolta simțul responsabilității
- Recunoașterea comportamentelor pozitive de către părinți ajută la dezvoltarea autoeficacității
Cum să pui parentingul pozitiv în practică
Parentingul pozitiv nu se învață peste noapte. Dacă nu ai început cu această abordare încă de la nașterea copilului, tranziția poate necesita puțin timp de acomodare atât pentru tine, cât și pentru el. Deși ar putea părea că parentingul pozitiv exclude disciplina, el o include de fapt pe deplin. Însă disciplinarea unui copil conform parentingului pozitiv „nu este niciodată violentă, agresivă sau critică; nu este punitivă”.
Deoarece disciplina este o provocare frecventă pentru majoritatea părinților, iată câteva modalități de a pune în practică parentingul pozitiv!
1. Respectă-ți copilul
Poți face acest lucru pur și simplu recunoscând emoțiile copilului tău. Dacă este supărat și plânge, gândește-te la „motivul” din spatele plânsului. Chiar dacă plânge pentru că vrea ceva anume, s-ar putea să fie de fapt obosit și ușor iritabil.
2. Folosește întărirea pozitivă
Când observi că cel mic face un lucru bun, laudă-i comportamentul. Chiar și atunci când pur și simplu se joacă în liniște în timp ce fratele mai mic doarme. Remarcând toate lucrurile bune pe care le face, îi vei crește în timp încrederea în sine și vei reduce comportamentele nepotrivite, deoarece va ști că un comportament frumos este răsplătit cu apreciere, afecțiune și privilegii.

3. Încearcă „schimbul de comportament”
Schimbul de comportament presupune înlocuirea unui comportament nedorit cu unul acceptabil. De exemplu, dacă cel mic derulează și rupe o rolă de hârtie igienică în baie, ia-o calm și spune-i: „Nu, mulțumesc”. Apoi, redirecționează-l către o activitate acceptabilă, cum ar fi joaca cu plastilină.
Metoda schimbului de comportament nu pedepsește și nu ceartă copilul pentru greșeală, ci pur și simplu redirecționează și înlocuiește comportamentul nedorit cu unul potrivit.
4. Oferă opțiuni
Părinții care practică parentingul pozitiv înțeleg că cel mic este o persoană cu propriile preferințe. Oferindu-i copilului opțiuni în activitățile de zi cu zi, îl ajuți să învețe responsabilitatea și autoeficacitatea.
5. Creează conexiuni
Conform filosofiei parentingului pozitiv, relația părinte-copil este esențială. Pentru a crea o legătură sănătoasă cu micuțul tău, construiește conexiuni emoționale. Poți face asta petrecând timp de calitate între patru ochi cu el și validându-i frecvent sentimentele.
Dacă micuțul tău abia a început să descopere emoțiile, încearcă secțiunea despre emoții din Speech Blubs și ajută-l să-și recunoască propriile stări.
6. Folosește un cronometru
Un cronometru este o modalitate blândă, dar eficientă de a ajuta copilul să facă tranziția între activitățile zilei. Această metodă funcționează foarte bine chiar și pentru copiii cu nevoi speciale, care întâmpină dificultăți la trecerea de la o sarcină la alta. Cronometrul îi oferă copilului un sentiment de control asupra timpului necesar finalizării unei activități. Cu ajutorul lui, îi poți oferi copilului o alegere de tipul: „Ai vrea să colorezi 15 sau 20 de minute înainte de baie?”
De la apariția sa, programul de parenting pozitiv continuă să fie tot mai apreciat de părinții din întreaga lume pentru felul său blând și empatic de a corecta comportamentele nedorite, dezvoltând în același timp stima de sine a copiilor. Pe măsură ce studiile continuă să evidențieze efectele pozitive pe termen scurt și lung, este ușor de înțeles cum această abordare poate transforma pentru totdeauna relația părinte-copil.
De Liz Talton