Educația copiilor cu sindromul Down - Sfaturi de la o profesoară

În acest articol

• Aplicație de logopedie pentru sindromul Down
• Interviu cu Megan
• • Cum a decurs procesul tău de învățare?
  • Care este experiența ta cu logopedia?
  • Descrie cea mai mare provocare a ta?
  • Ce metode au funcționat pentru tine?
  • Ai câteva sfaturi pentru părinți și copii?
  • Ce instrumente folosești pentru a îmbunătăți vorbirea?
  • De ce fel de instrumente și resurse ai nevoie de obicei?

Centers for Disease Control and Prevention (CDC) afirmă că „cromozomii determină modul în care se formează corpul unui bebeluș în timpul sarcinii și cum funcționează acesta pe măsură ce crește în pântec și după naștere. Bebelușii cu sindromul Down au o copie suplimentară a unuia dintre acești cromozomi, cromozomul 21. Termenul medical pentru prezența unei copii suplimentare a unui cromozom este «trisomie». Sindromul Down este denumit și «Trisomia 21». Această copie suplimentară modifică modul în care se dezvoltă corpul și creierul bebelușului, ceea ce poate cauza provocări atât mentale, cât și fizice pentru copil.

Sindromul Down este o afecțiune pentru toată viața. Serviciile oferite la o vârstă fragedă îi vor ajuta adesea pe bebelușii și copiii cu sindromul Down să-și îmbunătățească abilitățile fizice și intelectuale. Majoritatea acestor servicii se concentrează pe a-i ajuta pe acești copii să se dezvolte la potențialul lor maxim. Aceste servicii includ logopedie, terapie ocupațională și fizioterapie, și sunt oferite de obicei prin programe de intervenție timpurie în fiecare stat. Copiii cu sindromul Down pot avea nevoie și de ajutor sau atenție suplimentară la școală, deși mulți copii sunt incluși în clase obișnuite.”

Acest articol de blog este un interviu cu Megan Casilla-Mwaura, care are o experiență directă în predarea copiilor cu sindromul Down. Ea este profesoară de gimnaziu în Statele Unite și are o verișoară al cărei copil are sindromul Down. De asemenea, scrie pentru diverse site-uri web despre aplicații digitale și mobile. Megan a fost rugată să ajute la învățarea copilului să vorbească.

Dar mai întâi, există o resursă care îi ajută pe cei cu sindromul Down să vorbească mai bine și mai devreme.

Aplicație de logopedie pentru sindromul Down

Speech Blubs este o aplicație de terapie a limbajului dezvoltată inițial pentru copiii cu autism, sindromul Down și apraxie a vorbirii! Odată ce copilul tău începe să vorbească, Speech Blubs te va ajuta ca activitate complementară de vorbire.

Începe perioada de probă gratuită chiar astăzi și explorează peste 1.500 de activități distractive și educative!

Interviu cu Megan

Cum a decurs procesul tău de învățare?

Copiii cu sindromul Down se bazează, în general, foarte mult pe învățarea vizuală. Deoarece procesul lor de învățare este mai lent, le ia mai mult timp să proceseze informațiile. Pentru a accelera acest proces, am avut nevoie de o comunicare constantă cu cel mic.

Copiii cu sindromul Down au o memorie pe termen scurt când vine vorba de comunicarea verbală. De obicei, la vârsta de doi ani, copiii mici pot rosti deja cuvinte. Însă, pentru copiii cu sindromul Down durează în jur de patru ani până încep să manifeste interes pentru vorbire.

Procesul meu de învățare începe cu adaptarea. Vorbirea directă, firească (fără vorbit ca bebelușii) cu copilul este crucială. Nepotul meu nu poate vorbi încă, dar mă înțelege foarte bine.

Am început să mă plimb prin casă, învățându-l cum se numesc lucrurile. De fapt, primul său cuvânt adevărat a fost „SE NUMEȘTE”, referindu-se la cum se cheamă un anumit obiect.

De obicei, el poartă mereu cu el o mică figurină cu „Chopper”, personajul din faimoasa franciză manga și anime „One Piece”. L-am folosit pe Chopper pentru a-i prezenta cuvinte noi. De regulă, stăm într-o singură zonă a casei timp de o săptămână întreagă. Inițial, am vrut să învețe cuvinte din bucătărie, astfel încât să-i poată spune mamei sale ce mâncare nu vrea să mănânce, dar a fost mai interesat de baie, pentru că îi place la nebunie să facă baie.

Care este experiența ta cu logopedia?

Este mult mai ușor atunci când este interesat de logopedie. Deoarece copiii cu sindromul Down sunt foarte vizuali, îi place atunci când exagerez mișcarea buzelor când pronunț litere precum „u”, „l”, sunete speciale, „r” și multe altele.

Am folosit și aplicații de logopedie, mai ales atunci când nu suntem împreună. Am listat aplicațiile aici.

Descrie cea mai mare provocare a ta?

Nepotul meu nu învață ușor cuvinte de care nu este interesat. Repeta frecvent cuvinte pe care le cunoștea deja, iar în unele zile refuza categoric să învețe ceva nou și voia doar să petreacă timp cu mama lui.

În afară de dificultățile tipice de comportament, cea mai mare provocare a mea este reținerea cuvintelor: el uită anumiți termeni atunci când învață cuvinte noi.

Ce metode au funcționat pentru tine?

„Repetiția” și metoda „Arată și povestește”. Aceste două lucruri au funcționat întotdeauna pentru mine când am lucrat cu copii cu sindromul Down sau cu alte forme de autism.

Repetiția, însoțită de arătarea obiectelor în realitate sau prin folosirea de cartonașe ilustrate, imagini și videoclipuri, a ajutat foarte mult. De asemenea, a ajutat faptul că i-am arătat nepotului meu diferite culori și tipuri ale aceluiași obiect.

Ai câteva sfaturi pentru părinți și copii?

Totul ține de răbdare. Orice părinte care învață un copil cu sindromul Down are nevoie de foarte multă răbdare. Și nu fi prea strict dacă cel mic nu reușește să țină pasul. Oferă-i copilului tău timp să proceseze termenii noi, oferă-i timp să înțeleagă și ceea ce îi spui. Copiii cu sindromul Down sunt foarte funcționali – atâta timp cât îi înveți cu grijă și pricepere.

Iată un ghid publicat pe site-ul nostru.

Ce instrumente folosești pentru a îmbunătăți vorbirea?

Folosesc și aplicații de cuvinte sau dicționare ilustrate. Acestea ajută foarte mult, dar ceea ce ajută și mai mult sunt apelurile video. Îi arăt casa mea sau, când sunt la plajă, îl sun și îi arăt cum arată un pește sau ce culoare are nisipul.

De ce fel de instrumente și resurse ai nevoie de obicei?

Când lucrez cu el individual, nu trebuie să-mi lipsească niciodată hârtia pentru origami sau un pix pentru a desena imagini. Să ai la îndemână un set de cartonașe ilustrate și o cameră foto digitală este esențial. Aparatul meu foto este foarte important, pentru că fac poze lucrurilor pe care le văd în jur, astfel încât data viitoare când îl întâlnesc să i le pot arăta.

Folosesc, de asemenea, aplicații și instrumente de învățare. O rog pe verișoara mea să le descarce pe telefonul ei și să-și implice băiețelul în sesiuni de învățare de maximum 30 de minute odată, nimic mai mult.