Semne că micuțul tău începe să vorbească mai târziu

În acest articol

• Etapele de dezvoltare a vorbirii și limbajului la bebelușul tău
• Când ai îndoieli, vorbește cu medicul pediatru
• Ce spun studiile despre întârzierea în dezvoltarea vorbirii și limbajului . . .
• Intervenția timpurie este esențială
• Ce poți face pentru a ajuta?

Există câteva norme de dezvoltare la care ne raportăm atunci când vine vorba despre vorbire și limbaj. Aceste etape ar trebui discutate cu medicul pediatru la vizitele periodice de control.

Te rugăm să nu intri în panică atunci când citești acest articol. Este important să reții că, deși există anumite repere pe care le urmărim înainte de a stabili dacă un copil are o întârziere de limbaj sau de vorbire, fiecare copil se dezvoltă în ritmul propriu.

https://www.youtube.com/watch?v=176mWySZ8U4

Anumiți factori, precum sexul copilului, joacă de asemenea un rol (băieții își dezvoltă vorbirea mai lent decât fetele). Voi împărți etapele de dezvoltare a vorbirii pe intervale de 3 până la 6 luni, în concordanță cu frecvența obișnuită a vizitelor la pediatru. Din nou, copilul tău poate bifa toate aceste achiziții sau doar o parte dintre ele la un moment dat.

Dacă plănuiești deja o vizită la medicul de familie, citește despre cei 25 de termeni de vorbire și limbaj pe care trebuie să îi cunoști pentru a înțelege mai bine ce va dori să discute cu tine medicul sau un logoped. Iar dacă ești în căutarea unui instrument care să stimuleze dezvoltarea vorbirii copilului tău, folosește aplicația Speech Blubs!

Etapele de dezvoltare a vorbirii și limbajului la bebelușul tău

(Bazat pe How Does Your Child Hear and Talk?, prin amabilitatea American Speech–Language–Hearing Association.)

Până la sfârșitul primelor 3 luni

Zâmbește când apari
Scoate gângureli și sunete melodioase
Se liniștește sau zâmbește când i se vorbește
Pare să îți recunoască vocea
Plânge diferit pentru nevoi diferite

Până la sfârșitul primelor 6 luni

Scoate sunete ca un gâlgâit când se joacă sau este lăsat singur
Lalizează și scoate o varietate de sunete
Își folosește vocea pentru a-și exprima bucuria sau nemulțumirea
Își mișcă privirea în direcția sunetelor
Reacționează la schimbările sau tonul vocii tale
Observă jucăriile care scot sunete
Este atent la muzică

Până la sfârșitul primelor 12 luni

Încearcă să imite sunetele vorbirii
Spune câteva cuvinte precum „mama”, „tata” sau „opa”
Înțelege instrucțiuni simple, cum ar fi „vino aici”
Recunoaște cuvinte pentru obiecte comune, precum „pantof”
Se întoarce și privește în direcția sunetelor

Până la sfârșitul primelor 18 luni

Recunoaște denumirea obiectelor uzuale, a persoanelor și a părților corpului
Urmează instrucțiuni simple însoțite de gesturi
Spune în jur de 10 cuvinte

Până la sfârșitul primelor 24 de luni

Folosește propoziții simple, cum ar fi „mai mult lapte”
Pune întrebări din 1-2 cuvinte, precum „mergem pa-pa?”
Urmează comenzi simple și răspunde la întrebări simple
Spune aproximativ 50 de cuvinte (sau mai multe)
Vorbește suficient de clar încât să fie înțeles în cel puțin 50% din cazuri de tine sau de persoanele apropiate care îl îngrijesc

La vârsta de 2-3 ani

Are un cuvânt pentru aproape orice
Folosește enunțuri de 2-3 cuvinte pentru a cere lucruri
Folosește sunetele /c, g, t, d, f/
Vorbește într-un mod înțeles de familie și prieteni
Numește obiecte pentru a le cere sau pentru a atrage atenția asupra lor

La vârsta de 3-4 ani

Te aude când îl strigi dintr-o altă cameră
Răspunde la întrebări simple de tipul „cine?”, „ce?”, „unde?” și „când?”
Povestește despre activitățile de la creșă, grădiniță sau de acasă
Folosește propoziții alcătuite din trei sau patru cuvinte
Vorbește cu ușurință, fără a fi nevoie să repete silabe sau cuvinte

La vârsta de 4-5 ani

Folosește propoziții bogate în detalii
Spune povești și rămâne concentrat pe subiect
Folosește cuvinte care rimează
Comunică cu ușurință atât cu copiii, cât și cu adulții
Pronunță corect majoritatea sunetelor, cu excepția /s, l, r, v, ș, ce/ci/ și th/
Numește câteva litere și cifre

Când ai îndoieli, vorbește cu medicul pediatru

Dacă micuțul tău nu a dobândit majoritatea acestor abilități până la vârstele menționate mai sus, este important să discuți cu medicul pediatru. Cel mai probabil, acesta vă va recomanda un consult la un logoped sau la un audiolog (specialist în auz) pentru a exclude orice problemă care ar putea influența întârzierea limbajului. În urma evaluării de către un specialist, copilul ar putea primi un diagnostic de „întârziere de vorbire” sau „întârziere de limbaj”.

Aceste diagnostice se stabilesc atunci când copilul NU PREZINTĂ NICIO ALTĂ AFECȚIUNE, cum ar fi tulburarea de spectru autist, deficitul de atenție, sindromul Down etc.

Completează evaluarea gratuită Speech Blubs pentru a obține o imagine de ansamblu asupra etapelor de dezvoltare a vorbirii copilului tău!

Ce spun studiile despre întârzierea în dezvoltarea vorbirii și limbajului . . .

. . . este că micuții diagnosticați cu o întârziere de vorbire sau de limbaj își vor ajunge din urmă colegii de aceeași vârstă până la vârsta de 5 ani, dacă sunt diagnosticați din timp și beneficiază de intervențiile potrivite cât mai curând posibil.

De fapt, studiile arată că aproximativ 50% până la 70% dintre copiii care încep să vorbească mai târziu recuperează decalajul față de semenii lor și demonstrează o dezvoltare normală a limbajului spre sfârșitul perioadei preșcolare și la vârsta școlară (Dale, Price, Bishop, & Plomin, 2003; Paul, Hernandez, Taylor, & Johnson, 1996).

La debut, este dificil să deosebești copiii cu întârzieri reale de cei care doar își dau drumul mai greu la vorbă („late bloomers”), deoarece această distincție se poate face doar retrospectiv. Totuși, unele cercetări sugerează că acei copii care recuperează spontan folosesc mai multe gesturi comunicative decât cei de aceeași vârstă care rămân cu întârzieri (Thal & Tobias, 1992; Thal, Tobias, & Morrison, 1991), compensând astfel un vocabular expresiv limitat.

Intervenția timpurie este esențială

Copiii care vorbesc mai târziu pot prezenta un risc de a dezvolta dificultăți de limbaj și/sau de literație (citit și/sau scris) pe măsură ce cresc. Acest lucru este cu atât mai probabil dacă micuțul nu beneficiază de intervențiile și serviciile adecvate.

Cercetările au demonstrat că, odată ce a fost diagnosticată o întârziere de vorbire și limbaj, aceasta poate reprezenta, de asemenea, un semn timpuriu sau secundar al unor tulburări precum: afectarea specifică a limbajului, tulburarea de comunicare socială, tulburarea de spectru autist, dificultățile de învățare, tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD), dizabilitatea intelectuală sau alte tulburări de dezvoltare.

Pentru a stabili un diagnostic corect, este esențial să monitorizăm dezvoltarea globală a copilului în arii care includ, fără a se limita la acestea, abilitățile cognitive, de comunicare, senzoriale și motorii (ASHA 2018).

Ce poți face pentru a ajuta?

Între timp, există numeroase lucruri pe care le poți face pentru a-ți ajuta copilul să învețe limbajul chiar acasă. Iată câteva sugestii:

1. Citește-i copilului tău cel puțin 5 minute pe zi. Începe acest obicei în jurul vârstei de 6-8 luni, când micuțul își poate menține atenția suficient de mult pentru a privi cartea.
2. Povestește tot ce se întâmplă pe parcursul zilei. Spune-i copilului ce faci, folosind un limbaj simplu și clar. Dacă gătești, spune-i lucruri precum „mama amestecă în supă” sau „am luat laptele”.
3. Oferă un model corect de limbaj și nu imita vorbirea de bebeluș. Copilul învață limbajul privindu-te și ascultându-te, așa că asigură-te că, atunci când îl imiți, îi oferi și cuvântul rostit corect. De exemplu, dacă spune „ba-ba” pentru „biberon”, răspunde-i cu „Da, vrei biberonul tău”, nu cu „Vrei ba-ba?”.
4. Ține un jurnal cu etapele de vorbire ale bebelușului tău. Astfel vei fi la curent cu orice schimbare și vei putea discuta în detaliu cu medicul pediatru despre orice întrebare legată de dezvoltarea copilului.
5. Încearcă Speech Blubs. Aplicația îți pune la dispoziție o metodă distractivă și educativă de a repeta cuvinte împreună cu cel mic!

Fiica mea are aproape 2 ani și a început să se joace cu Speech Blubs în urmă cu câteva luni. Pot spune că acum știe destul de multe cuvinte, aproximativ 250-300. Cunoaște alfabetul, știe să numere, recunoaște formele, culorile, cuvintele de bază (mama, tata, buni etc.), versuri din cântecele pe care le cântă, denumiri pentru obiectele din jur, animale și onomatopee, cuvinte pentru mâncare și băuturi, personaje pe care le vede la televizor sau în cărți și multe altele. Uneori nici nu realizezi câte cuvinte știu de fapt până nu începi să fii cu adevărat atent.

Shannon, IG

Rămâi aproape de Speech Blubs pentru un nou articol despre cum poți crea acasă un mediu bogat în stimuli de limbaj și scrie-ne dacă ai alte întrebări sau nelămuriri!