Timpul petrecut în fața ecranelor: Fără sentimente de vinovăție!

Părinții care le permit copiilor mai mult timp în fața ecranelor decât cel recomandat sunt adesea judecați aspru de ceilalți. Ca părinte, este dificil să găsești un echilibru între cursurile online ale celor mici, activitățile recreative și propriul program de lucru. Așadar, ce ar trebui să facă părinții pentru a limita timpul petrecut în fața ecranelor?

În acest articol

• Stiluri de parenting legate de utilizarea ecranelor
• • Permisivii
  • Restrictivii
  • Mentorii
• Concluzii pentru părinți

Tehnologia și ecranele sunt pretutindeni și este greu să le eviți. De asemenea, mulți pediatri îi încurajează pe părinți să limiteze cât mai mult timpul petrecut în fața ecranelor, inclusiv privitul la televizor. Modul în care gestionezi ecranele depinde adesea de stilul tău de parenting. Părinții se simt deseori vinovați că permit acest lucru sau sunt judecați de o societate care promovează exclusiv experiențele de învățare din viața reală.

Ecranele și tehnologia nu vor înlocui niciodată conversațiile autentice cu cei din jur și învățarea prin activități practice. Un articol publicat în The Atlantic arată însă că părinții nu ar trebui să se simtă vinovați pentru că le permit celor mici să folosească ecranele. Datele au fost colectate de la peste 10.000 de părinți din Statele Unite și au evidențiat trei stiluri diferite de parenting în ceea ce privește tehnologia și timpul la ecran.

Stiluri de parenting legate de utilizarea ecranelor

(Conform The Atlantic)

Permisivii

Aceștia sunt părinții care le pun la dispoziție copiilor numeroase dispozitive și îi lasă să aleagă când și cum își petrec timpul în fața ecranelor. În cadrul acestui grup, The Atlantic a constatat că „permisivii digitali” tind să fie părinți de adolescenți și au reprezentat aproximativ o treime dintre părinții chestionați.

Restrictivii

Părinții „restrictivi digitali” tind să încerce să limiteze accesul copilului la ecrane și la tehnologie în general. Acest stil parental este îngrijorat de modul în care ecranele afectează dezvoltarea copilului. „Restrictivii digitali” sunt adesea părinți de preșcolari și preferă o abordare categorică de tip „oprit de tot” când vine vorba de internet și ecrane.

Mentorii

Ultimul stil de parenting identificat în studiu este cel al „mentorilor digitali”. În loc să interzică complet utilizarea internetului și timpul petrecut la ecran, ei aleg să le integreze. „Mentorii digitali” își ghidează copiii pentru a naviga corect și a folosi internetul în mod responsabil. Și acest grup a reprezentat o treime dintre părinții din studiu și a inclus copii de vârste diferite, ceea ce sugerează că această abordare poate fi eficientă la orice vârstă.

În urma unor cercetări mai detaliate, The Atlantic a descoperit că „mentorii digitali”:

• Discută cu copiii lor despre cum să folosească tehnologia și internetul cu discernământ;
• Se documentează despre diverse aplicații, dispozitive și programe înainte ca cei mici să le utilizeze;
• Își învață copiii despre tehnologie prin cărți, videoclipuri și alte materiale educaționale;
• Își înscriu copiii la cursuri și ateliere de tehnologie pentru a le dezvolta abilitățile digitale;
• Își ghidează copiii în utilizarea unui program de calculator, a unei aplicații sau a unui site web; și
• Se joacă jocuri video împreună cu copiii lor.

Un sondaj detaliat în rândul „mentorilor digitali” a arătat, de asemenea, că 44% dintre cei care adoptă acest stil se informează despre noile tehnologii și discută regulat cu copiii lor despre utilizarea responsabilă a internetului, cel puțin o dată pe săptămână. Dar care este rezultatul acestei ghidări digitale? The Atlantic a constatat că micuții ai căror părinți au fost „mentori digitali” au dat dovadă de mai multă responsabilitate în privința ecranelor și a internetului, comparativ cu cei ai părinților „restrictivi”.

Studiul a arătat mai departe că micuții cu părinți „restrictivi” aveau o probabilitate mai mare de a manifesta „comportamente problematice”, precum:

• Accesarea site-urilor cu conținut pornografic (accidental sau intenționat);
• Purtarea de conversații pe chat sau prin e-mail cu persoane necunoscute;
• Scrierea de comentarii răutăcioase sau ostile într-o măsură mai mare;
• Asumarea unei identități false în mediul online.

Concluzii pentru părinți

Deși gestionarea timpului petrecut în fața ecranelor și a accesului la internet este o provocare, studiul realizat de The Atlantic sugerează că părinții nu ar trebui să se simtă vinovați pentru că cei mici folosesc internetul. Dimpotrivă, s-a observat că abordarea părinților „restrictivi”, care au încercat să elimine complet tehnologia, a funcționat doar pe termen scurt. Pe măsură ce crește, copilul va interacționa tot mai mult cu tehnologia în viața de zi cu zi.

Acest articol sugerează că părinții nu ar trebui să privească tehnologia sau internetul ca pe un lucru negativ care doar frânează dezvoltarea celor mici. Poți găsi un echilibru între experiențele de învățare din lumea reală, tehnologie și internet. Chiar dacă interzicerea completă a ecranelor poate părea o idee bună la început, ea nu îi pregătește pe copii să folosească internetul în mod responsabil pe măsură ce cresc.

La fel ca în multe alte aspecte ale vieții, totul ține de echilibru. Copiii au nevoie de metode variate de a învăța, iar internetul poate fi un instrument educațional excelent pentru a le îmbogăți dezvoltarea. Bineînțeles, au nevoie de îndrumare pentru a-l folosi în siguranță și cu discernământ. În cele din urmă, răspunsul la întrebarea „cât timp ar trebui să stea copiii la ecrane?” este în mâinile tale și depinde doar de situația și nevoile familiei tale.

Aici intervii tu! Copiii au nevoie de ajutorul părinților pentru a naviga în această lume dominată de tehnologie. Cu îndrumarea ta, micuțul tău va învăța să exploreze mediul digital în deplină siguranță și cu responsabilitate.