Timpul petrecut în fața ecranului: Ghidul complet

Bine ai venit la seria noastră de ghiduri complete, care aduc laolaltă autorii noștri în jurul unor teme importante, explorate în detaliu pe blogul nostru. Subiectul acestui ghid analizează dacă timpul petrecut în fața ecranului este benefic pentru copiii mici.

În acest articol

• Diferitele tipuri de timp petrecut în fața ecranului
• • 1. Academia Americană de Pediatrie (AAP)
  • • Stabilește limite clare
  • 2. Asociația Americană pentru Vorbire, Limbaj și Auz (ASHA)
  • 3. Organizația Mondială a Sănătății (OMS)
  • Media și copiii
  • Copiii mici și ecranele în timpul COVID-19 - Atelier virtual
  • • Cât de mult rețin copiii de pe ecrane?

Speech Blubs primește săptămânal întrebări de la părinți și logopezi îngrijorați cu privire la utilizarea ecranelor de către copii din motive „educative”. Printre alte întrebări frecvente se numără: la ce vârstă pot începe copiii să folosească ecranele, cât înseamnă prea mult ecran, ce fel de conținut este cel mai potrivit pentru copilul meu și dacă vizionarea la televizor îi poate întârzia dezvoltarea vorbirii. Aceste întrebări sunt complexe și țin de factori ereditari, specifici vârstei, aspecte socio-economice și chiar de definirea a ceea ce înseamnă cu adevărat „educativ”. În plus, părerile sunt împărțite, problema diferă de la o cultură la alta, implică valori diverse și viziuni în continuă schimbare despre ce este sănătos.

Acest articol face parte din discuția continuă despre copii și timpul petrecut în fața ecranelor, integrându-se printre articolele deja existente pe site-ul nostru și evenimentele recente, precum conferința TEDx „Media și copiii” sau atelierul virtual „Copiii mici și ecranele în timpul COVID-19”, susținute alături de patru lideri de opinie de top din SUA.

Am inclus aceste webinarii și acești experți deoarece contribuie la fundamentarea recomandărilor emise de cele mai recunoscute trei organizații din domeniu: Academia Americană de Pediatrie (AAP), Asociația Americană pentru Vorbire, Limbaj și Auz (ASHA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

O a patra organizație, CPLOL, este Comitetul Permanent de Legătură al Logopezilor din Uniunea Europeană. Acronimul provine din denumirea în limba franceză: Comité Permanent de Liaison des Orthophonistes/Logopèdes de l'Union Européenne. În prezent, continuăm să strângem informații despre recomandările acestora, precum și date de la alte organizații internaționale.

Înțelegerea greșită a mediului digital

Deși acest articol își propune să structureze discuția și să le ofere părinților cele mai recente informații pentru a lua propriile decizii, majoritatea specialiștilor sunt de acord că ecranele nu sunt rele în sine, ci modul în care le folosim trebuie îmbunătățit.

Diferitele tipuri de timp petrecut în fața ecranului

Pentru început, haideți să vedem cum este clasificat de obicei timpul petrecut în fața ecranelor:

Clasificare după tipul de conținut

1. Divertisment – este cel mai popular și include uitatul la televizor și jocurile video

2. Educativ:

• Învățământ la distanță – poate include videoconferințe și cursuri online
• Aplicații educative – orice aplicație care își propune să dezvolte o anumită abilitate sau deprindere
• Aplicații care stimulează creativitatea practică – pot include clipuri și aplicații de tip „fă singur” (DIY), tutoriale, construcție, dar și aplicații pentru desen sau muzică.

3. Apeluri video – includ WhatsApp, Skype, Zoom, Webex și Viber

4. Rețele sociale – includ FB, Instagram, Snapchat, Tinder, Bumble, TikTok, Twitter

Clasificare după modul în care este folosit conținutul

1. Pasiv – doar privitul la televizor sau la videoclipuri muzicale

2. Activ – poate include jocuri, navigare pe internet, cursuri de yoga etc.

• Se concentrează pe interacțiune directă (un schimb activ între aplicație și utilizator)
• Utilizare partajată (online, alături de prieteni sau familie)

3. Creativ – poate fi un proiect colaborativ sau individual, însă urmărește dezvoltarea unor abilități și crearea a ceva ce poate fi prezentat sau împărtășit cu alții. Valoarea conținutului este la fel de importantă ca și calitatea aplicației și abilitățile învățate.

4. Comunicativ – e-learning, WhatsApp, Instagram, FB etc.

**Reține că această clasificare combină mai multe surse care diferă ușor între ele. Esențial este să înțelegem ansamblul posibilităților pentru a putea privi problema în profunzime.

Speech Blubs: O aplicație activă și educativă pentru tine și micuțul tău

FOARTE IMPORTANT: TOȚI experții sunt de acord că vizionarea activă, alături de părinți implicați, este cel mai bun mod prin care copiii pot folosi ecranele.

Acum, după ce am lămurit acest aspect esențial, haideți să vedem ce spun marile organizații despre timpul petrecut în fața ecranelor.

Recomandările celor 3 MARI organizații privind timpul în fața ecranului!

Iată aspectele și ghidurile de urmat pentru a stabili timpul recomandat pentru copii. Cele „3 MARI” sunt AAP, ASHA și OMS.

1. Academia Americană de Pediatrie (AAP)

Cele mai noi recomandări le cer părinților să impună limite clare privind momentele, locurile și durata accesului copiilor la ecrane, recunoscând totodată că mediul digital aduce atât beneficii, cât și riscuri.

Academia își menține recomandarea de a nu expune la ecrane copiii sub 18-24 de luni, cu o singură excepție: apelurile video. Conversațiile video cu rudele aflate la distanță prin servicii precum Skype și FaceTime pot contribui la dezvoltarea relațiilor afective, afirmă medicii. Aceștia susțin în continuare că nu există dovezi suficiente că bebelușii ar putea înțelege sau beneficia de pe urma vizionării la televizor, a folosirii aplicațiilor sau a altor activități online. De altfel, dr. Dimitri Christakis și dr. John Hutton (menționați mai jos) arată că studiile lor indică dovezi fiziologice minime privind vreun beneficiu real.

Dacă părinții doresc să introducă desene animate sau aplicații copiilor între 18 și 24 de luni, este esențial ca aceștia să se joace și să interacționeze direct cu ei. Telefoanele, tabletele și alte dispozitive nu trebuie în niciun caz să înlocuiască prezența părinților și să devină o „bonă gratuită”. Pentru copiii între 2 și 5 ani, Academia recomandă maximum o oră pe zi și îi îndeamnă pe părinți să rămână implicați și să aleagă exclusiv conținut de calitate, precum cel oferit de PBS Kids sau Sesame Workshop.

Stabilește limite clare

Ghidul îi sfătuiește pe părinții de copii mai mari să stabilească limite clare pentru ecrane, astfel încât o zi obișnuită să includă cel puțin o oră de activitate fizică, un somn suficient (între 8 și 12 ore, în funcție de vârstă) și timp de calitate petrecut în familie. Aceste limite ajută la prevenirea obezității, a privării de somn și a problemelor școlare, permițându-le în același timp copiilor să păstreze legătura online cu prietenii și familia și să exploreze lumea.

De asemenea, Academia le recomandă părinților:

• Să interzică ecranele și televizoarele cu o oră înainte de culcare și în dormitoare pe timpul nopții. Lumina și zgomotul pot afecta grav calitatea somnului.
• Să descurajeze utilizarea conținutului de divertisment în timpul temelor. S-a demonstrat că această atenție împărțită afectează capacitatea de învățare.
• Să creeze zone și momente fără tehnologie (cum ar fi ora cinei) pentru toți membrii familiei, inclusiv pentru adulți.
• Să fie mereu atenți la ce vizionează copiii și să discute deschis cu ei despre pericole precum cyberbullying-ul, transmiterea de mesaje nepotrivite (sexting) și alte riscuri online.

2. Asociația Americană pentru Vorbire, Limbaj și Auz (ASHA)

ASHA menționează că „părinții continuă să se străduiască să găsească limitele potrivite pentru cei mici; lucrurile nu se rezumă neapărat la o regulă simplă de maximum 30 de minute pe zi”.

„Încercați să împărtășiți aceste recomandări practice cu familiile, pentru a le ajuta să găsească un echilibru digital la începutul noului an școlar:

1. Stabiliți – și respectați – un plan clar. Dacă nu aveți încă un plan al familiei pentru utilizarea tehnologiei, începutul școlii este momentul ideal să îl creați. Numeroase organizații de încredere, printre care Academia Americană de Pediatrie și Common Sense Media, pun la dispoziție modele simple pentru a vă ghida. Chiar dacă aveți deja un plan, rezervați-vă timp să îl reevaluați și să decideți – împreună cu cei mici – dacă regulile trebuie adaptate. Ce funcționează și ce nu? Au crescut copiii suficient pentru noi privilegii? Planurile de timp pe ecran trebuie ajustate periodic pentru a rămâne eficiente.
2. Puneți accent pe calitate. Deși cantitatea – cum ar fi limitele zilnice sau săptămânale – rămâne utilă pentru multe familii, nu tot timpul pe ecran este la fel. Așa cum subliniază majoritatea experților, 30 de minute dedicate creației – desen, povești, programare – sunt complet diferite de 30 de minute de vizionare pasivă pe YouTube. Încurajați prima variantă și luați în calcul mai multă flexibilitate atunci când timpul este folosit productiv.
3. Păstrați cina ca pe un moment sacru. O regulă clasică, dar extrem de valoroasă: ora mesei ar trebui să fie deconectată de la ecrane. Faceți din conversație prioritatea la masă. Pe lângă dezvoltarea abilităților de comunicare – vorbire, limbaj și deprinderi sociale – și crearea unei oportunități unice de apropiere în familie, mesele luate împreună aduc nenumărate alte beneficii. Tehnologia este aproape întotdeauna o distragere: nu răspundeți la mesaje, e-mailuri și nu căutați pe Google. Toată lumea poate aștepta aceste 30 de minute.
4. Fără ecrane înainte de culcare. O altă recomandare esențială, dar adesea ignorată. Cercetările recente ale organizației Common Sense Media arată că 68% dintre adolescenți – și 74% dintre părinți – își iau dispozitivele mobile în pat. Acest obicei nu doar că răpește timpul dedicat unor activități benefice de seară, cum ar fi lectura zilnică, dar perturbă și un somn odihnitor – indispensabil pentru sănătatea fizică, psihică și succesul școlar.
5. Limitați utilizarea ecranelor în timpul temelor. Fără îndoială, acest lucru devine mai greu pe măsură ce copiii cresc și au nevoie de internet pentru proiecte școlare. De aceea, reduceți tehnologia la strictul necesar – exclusiv pentru a sprijini rezolvarea temelor. În timpul studiului, descurajați multitaskingul cu rețelele sociale sau schimburile de mesaje.
6. Implică-te activ. Transformă utilizarea tehnologiei într-o activitate de grup. Uită-te la copilul tău cum se joacă Fortnite sau vizionează clipurile creatorilor săi preferați de pe YouTube alături de el. Pune întrebări. Arată – sau, și mai bine, manifestă – interes real. Acest lucru nu doar că menține canalele de comunicare deschise și creează momente de apropiere, dar poate atenua și îngrijorările părinților cu privire la timpul petrecut online – adică s-ar putea să nu fie atât de grav pe cât pare. Totodată, poate fi un semnal de alarmă timpuriu dacă apar conținuturi nepotrivite.
7. Du conversația la nivelul următor. Privește dincolo de limite, reguli și interdicții. Desigur, și acestea își au rolul lor, dar încurajează-ți copiii să gândească critic și autonom despre cum folosesc tehnologia (riscuri/beneficii) și ajută-i să prețuiască momentele trăite în lumea reală – atât activitățile, cât și relațiile umane – punând mereu oamenii înaintea ecranelor.

Părinții nu pot supraveghea totul, mai ales pe măsură ce copiii cresc. Vorbește deschis despre ce înseamnă să fii un cetățean digital responsabil și despre valorile familiei voastre, astfel încât cei mici să le ia cu ei în vizită la prieteni, în autobuzul școlar și oriunde merg în lume. Oferă-le instrumentele necesare pentru a lua decizii bune.”

3. Organizația Mondială a Sănătății (WHO)

Potrivit noilor recomandări ale WHO, care pune mare accent pe limitarea timpului petrecut în fața ecranelor de către copii, cei cu vârste între 2 și 5 ani ar trebui să aibă acces la ecrane doar maximum 60 de minute pe zi (și cu cât mai puțin, cu atât mai bine). Copiii sub 2 ani nu ar trebui să petreacă deloc timp în fața ecranelor. În mod ideal, orice utilizare a ecranului ar trebui să se facă prin „vizionare comună”, alături de adulți implicați activ. Această recomandare este strâns legată de datele WHO privind creșterea obezității infantile și lipsa generală de mișcare din programul zilnic al copiilor.

Un detaliu interesant: aceste ghiduri s-au schimbat în mod repetat în ultimii cinci ani, ceea ce arată că numărul studiilor disponibile pe această temă crește constant. Rezultatele reflectă în primul rând două aspecte: ecranele sunt aici pentru a rămâne și vor face parte din viața celor mici, iar tipurile de conținut evoluează și merită o atenție tot mai mare. Recomandările celor trei mari organizații au suferit și ele ajustări, iar noi vom continua să le actualizăm pe măsură ce apar noutăți.

Să aruncăm acum o privire asupra a două evenimente moderate de același expert.

DOUĂ webinarii interesante despre timpul petrecut în fața ecranelor

Dr. Dimitri A. Christakis este directorul Centrului pentru Sănătatea, Comportamentul și Dezvoltarea Copilului din cadrul Seattle Children's Research Institute, autor de articole științifice și cărți, precum și un expert frecvent invitat la CNN, NPR, Today, CBS News, ABC News, NBC News și, recent, speaker TEDx.

Copiii și media

https://www.youtube.com/watch?time_continue=421&v=BoT7qH_uVNo&feature=emb_logo

Cinci concluzii importante din acest webinar pun accentul în special pe utilizarea pasivă a ecranelor și arată că:

1. Creierul unui copil își triplează volumul în primii doi ani de viață!
2. Expunerea prelungită la succesiuni rapide de imagini în perioada critică de dezvoltare a creierului precondiționează mintea să se aștepte la niveluri ridicate de stimulare, ceea ce duce la probleme de atenție mai târziu în viață.
3. Pentru fiecare oră de televizor vizionată înainte de vârsta de trei ani, riscul de a dezvolta probleme de atenție crește cu aproximativ 10%. Astfel, un copil care se uită două ore pe zi la televizor are un risc cu 20% mai mare de a avea probleme de atenție comparativ cu un copil care nu se uită deloc.
4. Stimularea cognitivă (un părinte care îi citește sau îi cântă copilului) reduce de fapt șansele apariției problemelor de atenție mai târziu în viață.
5. Conținutul educațional nu prezintă niciun risc de apariție a problemelor de atenție, în timp ce divertismentul crește acest risc cu 60%, iar conținutul violent cu 110%.

Copiii mici și ecranele în timpul pandemiei de COVID-19 - Atelier virtual

În timpul pandemiei, Dr. Christakis a coordonat și acest webinar mai recent, intitulat „Young Children and Screens during COVID-19 - Virtual Workshop”, la care au participat alți trei experți în dezvoltarea copilului: John S. Hutton, Brandon T. McDaniel și Ellen Wartella.

https://www.youtube.com/watch?v=t4ib95CxzD8

• Dimitri A. Christakis
• John S. Hutton
• Brandon T. McDaniel
• Ellen Wartella

Iată câteva citate importante din partea celor patru experți. Fii atent la gradul în care fiecare dintre ei este deschis să recunoască eficiența ecranelor. Părerile diferă chiar și între specialiști.

Dr. Christakis despre timpul petrecut în fața ecranelor:

Cât timp de recreere pe ecran ar trebui să permitem și ar trebui să facem excepții în această perioadă?

„Ghidurile Academiei Americane de Pediatrie pentru copiii între 18 luni și 5 ani recomandă 1-2 ore (ține cont că el este unul dintre experții care au contribuit la redactarea acestor recomandări pentru AAP).”

Dr. Hutton despre timpul petrecut în fața ecranelor:

1. Unde se află ecranul (ceea ce numim accesibilitate)?
2. Cât de mult este folosit ecranul (câte minute pe zi și la ce vârstă)?
3. La ce tip de conținut se uită copilul?
4. Este vorba despre vizionare comună (părinții și copilul îl folosesc împreună)?

„Există numeroase dovezi că cei mici, sub vârsta de 2 ani, învață cu siguranță mult mai puțin, sau chiar deloc, de pe ecrane. Multe dintre aceste cercetări au vizat televiziunea, care este un mediu foarte pasiv.”

„Iar în cazul conținutului interactiv, ar putea exista unele diferențe. Totuși, se pare că sub 2 ani există într-adevăr o limitare clară a ceea ce pot învăța copiii de pe ecrane.”

„Conținutul de pe ecran ar trebui să fie simplu, cu un ritm lent și calm. Învățarea funcționează cel mai bine într-un context social, cu oameni reali care interacționează între ei. Este fascinant cum creierele părinților și ale copiilor se sincronizează atunci când fac activități legate de lectură.”

„Ceea ce nu este încă pe deplin clar este măsura în care abilitățile învățate pe ecran se transferă în lumea reală. Totul ar trebui să se rezume la a prelua ce este pe ecran și a exersa în lumea reală, pentru a dezvolta acele abilități în cel mai eficient mod.”

Dr. McDaniel despre timpul petrecut în fața ecranelor:

• Copiii au nevoie de un adult receptiv și prezent
• Folosirea telefonului/tehnologiei de către părinți afectează probabil toate aspectele disponibilității lor emoționale
• Creează un plan digital pentru întreaga familie
• Stabilește momente dedicate în familie, fără distrageri
• Creează intervale și zone libere de tehnologie
• Discutați deschis despre așteptările legate de folosirea tehnologiei
• Păstrează contactul vizual atunci când comunici
• Amintește-ți că ești om (și nu un super-erou).
• Nu te simți vinovat pentru eforturile pe care le faci să limitezi ecranele.

Cum pot crea momente de calitate, cu o atenție deplină acordată copiilor mei, fără să fac multitasking și fără ca reacțiile mele să aibă de suferință?

El sugerează „crearea unui plan pentru a combate tendința de a-ți lăsa pur și simplu copilul în fața televizorului. Copiii foarte mici au nevoie de multă interacțiune și atenție din partea părinților, ceea ce poate fi dificil. PONT: Ia pauze scurte și dese în timpul zilei de lucru.”

Dr. Wartella despre timpul petrecut în fața ecranelor:

• Personalitatea copilului. „Cel mai eficient mod prin care copiii se dezvoltă este atunci când au alături un adult grijuliu și interacționează cu obiecte interesante sau cu lumea captivantă din jurul lor... Conținutul media util este o resursă minunată atunci când există o supraveghere parentală clară. Modul în care este folosit conținutul media depinde mult de fiecare copil în parte.”
• Conținutul. „Care este conținutul pe care îl urmăresc? Este adecvat vârstei? Se potrivește cu valorile familiei tale? Există ceva ce ar putea avea un impact negativ? Ea recomandă să facem o distincție clară între conținutul educațional și cel non-educațional.”
• Contextul – „Momentele în care adultul interacționează cu cel mic sau participă alături de el la vizionare: vorbește-i copilului, arată-i lucruri pe care vrei să le observe.”

Cât rețin copiii de pe ecrane?

„...acestea se numesc «sarcini de transfer». Avem câteva studii realizate în ultimii ani și știm că, dacă îi arăți unui copil un videoclip în care cineva caută un obiect pe ecran, dar videoclipul nu este interactiv și copilul nu trebuie să facă nimic, transferul de învățare nu are loc. Totul este încă la nivel preliminar. Nu știm încă suficiente despre ce înseamnă interactivitatea și ce fel de interactivitate îi ajută cu adevărat să transfere ce văd pe ecran în mediul real.”

Cum își pot da seama părinții dacă anumite aplicații sunt cu adevărat educaționale și dacă fac ceea ce promit?

„Iată ce ar trebui să cauți pentru a determina dacă o aplicație este educativă:

1. Are un ritm mai lent?
2. Încearcă aplicația să determine copilul să interacționeze și în afara ecranului?
3. Întreabă-te: este un conținut liniștitor?
4. Vezi dacă materialul are legătură cu interesele copilului tău.
5. Este gândită astfel încât să-l încurajeze pe cel mic să meargă dincolo de ecran, să transmită valorile la care ții ca părinte și, din nou, are un efect calmant asupra copilului?

O altă metodă excelentă de a afla este să ceri părerea prietenilor.”

Dr. Wartella a recomandat, de asemenea, consultarea site-ului Common Sense Media pentru idei și informații despre conținutul potrivit pentru copilul tău.

Cea mai importantă concluzie a webinarului: opiniile variază într-o oarecare măsură, dar toți au fost de acord că timpul petrecut în fața ecranului ar trebui să fie educațional, ghidat de părinți și monitorizat activ, iar ecranul pasiv ar trebui evitat la copiii sub doi ani.

Părerea logopezilor noștri despre timpul petrecut de copii în fața ecranelor

Un alt articol pe care l-am scris, intitulat „Smart Screen Time, is It Wise for Toddlers?”, abordează întrebări generale despre ecrane, prezintă recomandările marilor organizații (ASHA, AAP și WHO), oferă un tabel cu recomandări pe grupe de vârstă și include cinci sfaturi practice pentru stimularea vorbirii acasă.

În articolul său, „Kids and Screens: Screen Time can be Shared Time”, logopedul El Robertson analizează modul în care putem alege activitățile pe ecran, încurajându-i pe părinți să se implice activ, să aleagă mereu conținut educațional și, foarte important, să facă cu rândul cu cel mic și să transforme timpul pe ecran într-o ocazie de conversație.

Logopedul Natalie Barnes discută despre pericolele și cauzele dependenței digitale și explică modul în care Speech Blubs abordează această problemă în articolul Smart Screen Time for Super Speech Skills. Din dorința de a arăta cât de mult ne pasă de copiii noștri, articolul reamintește recomandările AAP și WHO, aducând o perspectivă plină de bun-simț asupra subiectului.

Menționăm că acest articol nu abordează impactul rețelelor sociale. Considerăm că această temă este mult prea vastă pentru a fi inclusă aici.

Care este CALEA cea mai bună?

Pe scurt, experții consideră că:

1. Timpul activ pe ecran este MULT mai benefic decât cel pasiv.
2. Ecranele folosite alături de un părinte implicat sunt MULT mai bune decât lăsarea copilului singur și nesupravegheat în fața oricărui tip de conținut.
3. Stabilirea unor intervale și zone fără tehnologie în casă este MULT mai eficientă decât gestionarea haotică a ecranelor.
4. TOȚI experții susțin că sub nicio FORMĂ nu ar trebui să lași copilul în fața ecranelor la ora de culcare sau în timpul meselor.
5. De asemenea, este MULT mai bine să alegi un spațiu potrivit, o durată adecvată (pe baza recomandărilor celor 3 mari organizații) și tipul de conținut cel mai potrivit pentru familia ta.

Urmărește în continuare recomandările marilor organizații pentru a fi mereu la curent cu noile actualizări apărute pe măsură ce se publică studii noi.

Speech Blubs este un tip de conținut educațional care și-a dovedit eficiența reală în a-i ajuta pe cei mici să vorbească. Convinge-te și tu!