Când ar trebui să îmi fac griji pentru vorbirea copilului meu?

Dacă micuțul tău întâmpină dificultăți doar cu câteva sunete în acest moment, dar persoanele necunoscute îl pot înțelege cu ușurință, cel mai probabil dezvoltarea sunetelor vorbirii este tipică. 

În acest articol

• Etapele de dezvoltare a articulării
• Procesele fonologice
• • Alți indicatori ai întârzierii abilităților de conștientizare fonologică

Logopezii nu evaluează de obicei sunetele vorbirii (articularea și fonologia) înainte ca un copil să împlinească vârsta de trei ani. Acest lucru se datorează faptului că musculatura orală și sistemul de planificare motorie sunt încă în dezvoltare; prin urmare, experții nu se așteaptă ca micuții să poată pronunța majoritatea sunetelor înainte de trei ani.

Etapele de dezvoltare a articulării

Răspunsul scurt: Toți cei din jur ar trebui să înțeleagă ce spune copilul tău până la vârsta de trei ani.

Dobândirea sunetelor vorbirii la copii se dezvoltă în timp. Deoarece fiecare copil este unic și ritmul de dezvoltare diferă, există un interval tipic pentru însușirea sunetelor.  

• 1–2 ani: P, M, B, T, D, N, W, H
• 2–3 ani: K, G, F, Y
• 3–5 ani: S, Z, L, V, Ș, CE/CI, GE/GI, R
• 5–6 ani: Grupuri de consoane cu R, TH

Dacă micuțul tău nu stăpânește sunetele menționate mai sus până la intervalul de vârstă indicat, contactează un logoped pentru a programa o evaluare a articulării.

Sunetele care se dezvoltă cel mai târziu și explicațiile aferente sunt prezentate mai jos. Aceste sunete includ:

• „R” – include grupuri de consoane cu R (de ex., „tren”, „brad”) și vocale urmate de R
• „Th” sonor (cum se regăsește în engleză: brother și those)
• „Th” surd (cum se regăsește în engleză: thumb și bath)
• Grupuri de consoane cu L (de ex., bluză și slon)
• „S” – Sigmatismul lateral (când sunetul seamănă cu vocea lui Donald Duck!) nu face parte niciodată din dezvoltarea normală, iar terapia logopedică formală este, cel mai probabil, necesară, deoarece copilul nu va putea corecta singur această pronunție. Programează o evaluare a copilului imediat ce observi această eroare. Sigmatismul interdental (când limba copilului împinge înainte, uneori printre dinți) se poate autocorecta; cu toate acestea, este recomandat să soliciți o evaluare la vârsta de trei ani, pentru a verifica și tiparul de deglutiție al copilului.

Dacă micuțul tău NU stăpânește grupurile consonantice cu L sau sunetul „R” până la vârsta de șase ani (la grădiniță), contactează un logoped pentru a programa o evaluare a articulăriiDacă micuțul tău nu pronunță sunetele „TH” sau „S” până la vârsta de șapte ani (în clasa întâi), contactează un logoped pentru a programa o evaluare a articulării. Deficiențele de articulare se referă la incapacitatea de a produce sunete din cauza mișcărilor motorii incorecte (ale gurii, limbii, buzelor etc.) și/sau a poziționării greșite a acestora.

Procesele fonologice

Răspunsul detaliat: Există diferite tipuri de tulburări ale sunetelor vorbirii

Dacă tu (părintele/îngrijitorul), prietenii apropiați și rudele înțelegeți o mare parte din ceea ce spune copilul tău de trei ani, dar persoanele străine nu reușesc, acesta ar putea fi un motiv de îngrijorare. Când este foarte greu de înțeles vorbirea unui copil după vârsta de trei ani, acest lucru este adesea asociat cu o tulburare a sunetelor vorbirii, în care copiii folosesc tipare regulate de substituire a sunetelor, numite procese fonologice

(acest lucru este diferit și mai complex decât o simplă dificultate de articulare). Această tulburare poate varia de la forme ușoare la severe și ar trebui identificată și tratată la vârsta de trei ani, pentru a remedia și preveni dificultățile ulterioare legate de abilitățile de conștientizare fonologică.  

Abilitățile de conștientizare fonologică sunt considerate cărămizile pe care se construiește cititul. O conștientizare fonologică solidă îi permite copilului să recunoască și să lucreze cu sunetele din limba sa. Unele dintre aceste abilități includ rima, numărarea silabelor, combinarea și segmentarea sunetelor, aliterația (de ex., „Șase sași în șase saci”) și multe altele. Spre deosebire de o tulburare de articulare, o tulburare fonologică apare deoarece copilul întâmpină dificultăți în învățarea și organizarea sunetelor vorbirii – auzul său funcționează perfect, dar îi este greu să diferențieze sunetele similare și să le reproducă corect. Cele mai frecvente trei procese fonologice sunt:

• Anteriorizarea (de ex., Casă → Tasă, Găină → Dăină)
• Ocluzivizarea (Stoparea) (de ex., Sofragerie → Dofragerie, Foc → Poc)
• Omisiunea consoanei finale (de ex., Pat → pa_, Cap → ca_)

Alți indicatori ai întârzierii abilităților de conștientizare fonologică

Copiii de vârstă preșcolară pot întâmpina dificultăți în:

• Învățarea și lipsa de interes pentru poezioare sau povești cu rime
• Despărțirea în silabe și numărarea acestora
• Recunoașterea sunetelor repetate sau a aliterațiilor

Copiii de vârstă școlară pot întâmpina dificultăți în:

• Identificarea unui sunet pe care îl aud într-un cuvânt (de ex., „Care este primul sunet pe care îl auzi în cuvântul «pisică»?”)
• Unirea sunetelor individuale pentru a citi un cuvânt
• Crearea de rime
• Confundarea cuvintelor care sună asemănător (de ex., roată vs. gloată).

Toți copiii folosesc procese fonologice pe măsură ce vorbirea și limbajul lor se dezvoltă, dar până la vârsta de trei ani, majoritatea acestor tipare ar trebui să dispară. Pentru mai multe informații despre dobândirea sunetelor vorbirii, inteligibilitatea vorbirii la copii, procesele fonologice și nu numai, sau pentru a programa o consultație cu Martie Krol, logoped și analist comportamental certificat (BCBA), accesează MiniMeManagement.com