O explicație a tulburării de procesare a limbajului (LPD)

Tocmai am participat la un atelier grozav susținut de audiologul Suzanne Foley, care a discutat despre diferențele dintre: tulburarea de procesare a limbajului, tulburarea de procesare auditivă și deficitul de atenție...

Tulburarea de procesare a limbajului la preșcolari

Tocmai am participat la un atelier grozav susținut de audiologul Suzanne Foley, care a discutat despre diferențele dintre: tulburarea de procesare a limbajului, tulburarea de procesare auditivă și tulburarea de deficit de atenție.

Chiar și în calitate de logoped, uneori le mai confund, așa că îmi pot imagina că este extrem de derutant pentru părinți și pentru alți specialiști să facă diferența între cele trei. 

Pentru început, am vrut să acopăr noțiunile de bază despre ce înseamnă o tulburare de procesare a limbajului. În primul rând, este una dintre cele mai frecvent diagnosticate tulburări la liceul la care lucrez. De fapt, doar în acest an, am preluat aproximativ 10 elevi din învățământul de masă care clachează la materiile lor dintr-un motiv necunoscut. Odată evaluați, îmi dau seama că există un blocaj în procesarea limbajului oral și scris.

Ce este tulburarea de procesare a limbajului (LPD)?

O problemă de procesare a limbajului reprezintă o dificultate în accesarea abilităților lingvistice deja dobândite (de exemplu, vocabularul) și în integrarea eficientă a acelor abilități pentru a formula un răspuns (verbal, scris, prin gesturi sau comportament).

Gail Richard

Dacă micuțul tău întâmpină dificultăți la citit, comunicare, respectarea instrucțiunilor în mai mulți pași, nu poate ține minte și este ușor de distras, este posibil să aibă o tulburare de procesare a limbajului. 

„Semnale de alarmă” pentru preșcolari

Există câteva caracteristici esențiale ale unei persoane cu LPD. Odată ce un copil ajunge la vârsta preșcolară, aceste trăsături devin mult mai vizibile, mai ales în comparație cu cei de aceeași vârstă.

Aceste comportamente pot include:

  1. Dificultăți de secvențiere (ordonare logică).
  2. Dezvoltare lentă a vocabularului și a conceptelor.
  3. Memorie pe termen scurt ineficientă.
  4. Înțelegere și utilizare întârziată a întrebărilor de tip „de ce”.
  5. Probleme de reactualizare a cuvintelor (nu găsește cuvântul pe care vrea să-l spună).
  6. Gramatică imatură cu tipare persistente de erori.
  7. Dezvoltare lentă a limbajului social; conștientizare redusă a regulilor de conversație.

Cauzele tulburării de procesare a limbajului

Deși nu există o singură cauză specifică pentru LPD, copiii diagnosticați au totuși anumite aspecte în comun. Printre acestea se numără:

  1. Nivelul de educație al mamei: mama are studii inferioare celor liceale.
  2. Ordinea nașterii/sexul: ultimul băiat născut are un risc mai mare de a fi diagnosticat cu tulburare de procesare a limbajului. 
  3. Scoruri APGAR „mici” la naștere. Consultă tabelul pentru mai multe informații despre scorurile APGAR.

Indicator

0 puncte

1 punct

2 puncte

Aspect (culoarea pielii)

Vânăt; palid

Corp roz; extremități vinete

Roz

Puls

Absent

Sub 100 bpm

Peste 100 bpm

Grimasă (iritabilitate reflexă)

Flasc

Răspuns minim la stimulare

Răspuns prompt la stimulare

Activitate (tonus muscular)

Absentă

Brațe și picioare flectate

Activ

Respirație

Absentă

Lentă și neregulată

Plâns viguros

Ce se poate face la clasă?

De obicei, orientez secțiunea de sugestii din articolele mele spre ceea ce poți face acasă. Dar cred că este important să vorbim și despre ce pot face profesorii pentru copilul tău dacă este diagnosticat cu LPD.

Dacă nu se fac adaptări în sala de clasă, copilul va manifesta comportamente dificile acasă din cauză că este frustrat și copleșit. Deși aceste strategii sunt concepute pentru școală, le poți adapta cu siguranță și pentru mediul de acasă.

12 strategii pentru tulburarea de procesare a limbajului

  1. Dacă un elev nu răspunde când îi pui o întrebare, întreabă-l simplu: „Ce am spus adineauri?”. Dacă poate repeta informația clar, înseamnă că a auzit-o, dar s-ar putea să nu știe sensul a ceea ce ai întrebat. Apoi, dacă o repetă greșit, ar trebui să repeți informația exact așa cum ai spus-o înainte și să oferi detalii suplimentare. 
  2. Vorbește mai rar, nu mai tare.
  3. Mai întâi repetă informația. Nu parafraza din prima.
  4. Fă o pauză înainte de informațiile importante sau folosește indicii fizice (o atingere ușoară pe umăr) înainte de a vorbi.
  5. Folosește instrucțiuni simple când vorbești cu copilul. Nu ar trebui să folosești mai mult de trei cuvinte. 
  6. Oferă o listă de cuvinte ajutătoare la evaluări.
  7. Folosește exagerări sau cântecele.
  8. Oferă memento-uri vizuale despre rutina zilnică. Pune copilul să deseneze imaginea sau reperul vizual, deoarece acest lucru îl va ajuta să îl folosească și să și-l amintească mai bine.
  9. Redu cerințele de memorare. Copiii tipici pot ține minte doar un număr mic de cuvinte. Fii conștient de așteptările legate de memorie în funcție de vârstă și ajustează instrucțiunile în consecință.
  10. Monitorizează nivelul de zgomot de acasă și din clasă. Încearcă să elimini orice zgomote de fond sau care distrag atenția atunci când copilul încearcă să învețe sau să își facă temele.
  11. La școală, asigură-i un loc preferențial în bancă. Copilul ar trebui să stea aproape de cel care vorbește atunci când se predă sau se dau instrucțiuni. 
  12. Discută despre toate adaptările cu copilul. Este important să știe de ce stă în față și de ce sunt aplicate anumite modificări pentru a-l ajuta să reușească. 

Alte informații importante despre LPD

Te rog să nu penalizezi copilul dacă nu răspunde verbal. Este posibil să nu înțeleagă întotdeauna ce i se cere sau despre ce se discută. Dacă nu răspunde imediat, acest lucru îi oferă timp să proceseze și scade riscul de a se simți stânjenit în fața colegilor și a prietenilor. 

Dacă elevul ridică mâna sau încearcă să răspundă la o întrebare, dă-i lui cuvântul mai întâi și ajută-l dacă se blochează. Oferă-i variante de răspuns sau mici indicii despre care ar fi răspunsul corect. Acest lucru este valabil și acasă. Dacă micuțul tău nu poate lua o decizie, oferă-i câteva opțiuni, cum ar fi: „Vrei să mergem în parc sau la film?”

Nu ar trebui să presupui niciodată că cel mic înțelege vocabularul pe care îl folosești acasă sau pe care îl învață la școală. Ar trebui să împarți pe bucăți, să identifici, să organizezi, să așezi și să descrii orice cuvinte noi care sunt introduse. 

Pe lângă aceste recomandări pentru tulburarea de procesare a limbajului, asigură-te că discuți cu învățătorul și cu logopedul copilului tău. Aceștia îți vor oferi fișe de lucru și informații valoroase despre ce reușește sau nu să facă cel mic. De asemenea, logopedul îți va oferi informații mai detaliate despre tulburarea de procesare a limbajului și întârzierea în dezvoltarea vorbirii!

Înapoi la toate articolele