Primul an de viață: Dezvoltarea mintală și fizică
Acesta este motivul pentru care copiii trec prin perioade de agitație sau „salturi” în primul an și jumătate de viață. Pentru mai multe informații despre salturile mintale și fizice, îți recomand cu căldură să descarci aplicația „ The...
Acesta este motivul pentru care copiii trec prin perioade de agitație sau „salturi” în primul an și jumătate de viață. Pentru mai multe informații despre salturile mintale și fizice, îți recomand cu căldură să descarci aplicația „The Wonder Weeks”. Am folosit programul pentru fiica mea și îl folosesc în prezent și pentru fiul meu. Partea cea mai bună este că e gratuită!
Scopul acestei postări de blog este de a explica ce se întâmplă cu adevărat în corpul lor pe parcursul primului an de viață!
Creierul
Primul lucru despre care trebuie să vorbim este creierul. Nu multă lume realizează că, atunci când se nasc bebelușii, creierul lor are doar 25% din dimensiunea pe care o va atinge la vârsta adultă. Acesta crește până la aproximativ 80% din dimensiunea completă în primii câțiva ani de viață!
Mielinizarea creierului începe în jurul vârstei de șase luni in utero. Acest proces a fost intens cercetat și este strâns legat de dezvoltarea vorbirii, a limbajului și de cea cognitivă. Este procesul prin care celulele pot transmite rapid informații înainte și înapoi către alte părți ale corpului, cum ar fi nervii. De asemenea, permite procese cerebrale mai complexe, cum ar fi înțelegerea informațiilor complexe.
Acest proces atinge vârful de creștere între naștere și sfârșitul primului an și continuă să se dezvolte până la vârsta adultă.
Aria lui Wernicke și aria lui Broca continuă să se dezvolte și să se maturizeze, dar nu sunt complet formate până în jurul vârstei de 24 de luni. Aceste două zone sunt principalele responsabile pentru dezvoltarea vorbirii și a limbajului. Orice afectare sau imaturitate a acestor două zone va duce la deficite în abilitățile de vorbire.
https://www.youtube.com/watch?v=03Xtiz_ikw4
Plânsul și comunicarea
Fiul meu a suferit de colici. Majoritatea oamenilor și pediatrul meu mi-au spus că acestea vor dispărea în jurul vârstei de 6 luni.
Ei bine, toată lumea s-a înșelat. Are aproape 9 luni și ABIA acum începe să iasă din această stare de agitație. Tot ce făcea era să plângă!
Oricât de frustrant ar fi uneori, bebelușii comunică în principal prin plâns până la vârsta de un an. Conform lui McGlaughlin și Grayson (2003), MAJORITATEA bebelușilor vor plânge atât de mult pe zi:
- 1–3 luni = 90 de minute, mai ales seara
- 4–6 luni = 64,7 minute, mai ales după-amiaza
- 7–9 luni = 60,5 minute, după-amiaza/seara
- 10–12 luni = 86,4 minute, mai ales seara
- Alte studii arată o scădere la peste 10 luni (McGlaughlin & Grayson, 2003).
Te-ai putea întreba de ce plânsul scade și apoi crește din nou. Te rog să ții minte că fiecare copil este diferit. În experiența mea, plânsul CHIAR A SCĂZUT în jurul vârstei de 10 luni.
Acest lucru se datorează faptului că devin mai independenți și se pot ține singuri ocupați mai mult timp. Probabil că vor merge de-a bușilea și nu se vor mai baza atât de mult pe tine să îi porți în brațe sau să îi distrezi.
Bebelușii în primul lor an vor scoate doar câteva sunete. ACEST LUCRU ESTE NORMAL – așa că nu te îngrijora că cel mic ar avea o întârziere de vorbire. Copiii produc următoarele sunete pe parcursul primului an de viață:
- /b/
- /m/
- /p/
- /h/
- /n/
- /d/
Aceste sunete sunt de obicei însoțite de vocale. De exemplu, „mama”, „tata”, „pa”, sunt toate producții scurte pe care copiii le pot rosti în jurul primei lor aniversări. Fiul meu, care are aproape 9 luni, poate spune „mama”, „ha” (despre care credem că este încercarea lui de a spune „pa”) și „ga”. Fiica mea, cam la aceeași vârstă, spunea „da”, „ha” și „nana”.
Așadar, poți vedea că, chiar și în aceeași casă, cu aceiași părinți, primele lor tipare de gângurit și lalațiune au fost diferite!
https://www.instagram.com/p/B9fMjzUH2hW/?utm_source=ig_web_copy_link
Abilitățile motorii
La fel de importantă ca dezvoltarea vorbirii, copilul tău va începe să facă progrese semnificative în activitatea motorie. Următoarele etape legate de dezvoltarea motorie sunt observate în general la copii pe parcursul primului an:
- 0–2 luni = fixează privirea (se poate uita la fața ta pentru câteva momente), ridică capul (așezat pe burtică)
- 0–3 luni = întinde mâna și apucă
- 0–4 luni = își susține capul
- 0–5 luni = stă în șezut cu sprijin, duce obiectele la gură
- 0–6 luni = control îmbunătățit al maxilarului pentru mestecat
- 0–7 luni = merge de-a bușilea și se ridică în picioare sprijinindu-se
- 0–8 luni = manipulează obiecte
- 0–9 luni = stă scurt timp în picioare, aplaudă
- 0–10 luni = bea din cănuță
- 0–12 luni = face primii pași (McLaughlin, 1998)
Știu că am spus-o de mai multe ori, dar fiecare copil este unic și se va dezvolta în propriul ritm. Nu te grăbi, dar fă tot ce poți pentru a-l încuraja. Dacă simți că micuțul tău rămâne semnificativ în urmă în oricare dintre aceste domenii, intervenția timpurie este esențială, așa că discută cu medicul pediatru și cere trimiteri mai departe, dacă este nevoie!
De Stacie Bennett