Cititul vs. comunicarea cu adulții

Cititul este excelent pentru atât de multe abilități diferite, dincolo de dezvoltarea vorbirii și a limbajului. Dezvoltă atenția, înțelegerea, vocabularul, alternanța replicilor și abilitățile motorii fine, cum ar fi arătatul cu degetul.

Copiii mei

Ca părinte, copiii mei nu puteau fi mai diferiți când vine vorba de citit cărți. Fiicei mele îi PLĂCEA la nebunie să se cuibărească lângă noi înainte de culcare și să citească mai multe cărți ca parte a rutinei de somn. Cel mai frumos moment al serii pentru ea a fost când a crescut suficient încât să-și aleagă singură cărțile. De fapt, la trei ani, încă ne cere să-i citim în fiecare seară înainte de culcare.

Fiul meu... o, Doamne, fiul meu chiar nu este atras de citit. Poate pentru că e băiat? Nu știu. Oare pentru că mă consideră plictisitoare? Probabil. La 10 luni, tot ce face este să împingă cartea sau să încerce să-i roadă colțurile. Te rog, spune-mi că nu sunt singura!

La început, mă stresam din cauza faptului că nu vrea să stea cu noi să citim. Apoi m-am gândit mai bine. Recuperez timpul pe care l-a pierdut fără să citească jucându-mă cu el și comunicând mai mult cu el pe parcursul zilei!

Probabil sunt puțin exagerată când vine vorba de a numi și a-i explica absolut orice, DAR vreau să mă asigur că primește toate cuvintele și descrierile de care va avea nevoie pentru a începe să formuleze cuvinte peste câteva luni!

Copilului meu nu-i plac cărțile. Ce fac acum?

Așadar, ce se întâmplă dacă bebelușul tău nu este un fan al cărților? Un studiu recent a analizat cititul în comparație cu simpla conversație cu copilul tău. Face vreo diferență? Este una mai importantă decât cealaltă?

Un studiu realizat pe 275 de familii cu copii cu vârste între 0 și 4 ani a fost conceput pentru a testa factorii care contribuie la dezvoltarea limbajului la sugari și copii mici. Expunerea participanților la vorbirea adulților, vorbirea copiilor și televizor a fost măsurată cu ajutorul unui mic reportofon sau procesor digital de limbaj, cunoscut sub numele de „Sistemul LENA”.

Această tehnologie inovatoare le-a permis cercetătorilor să audă ce se întâmpla cu adevărat în mediul lingvistic al copilului, facilitând accesul la perspective noi și valoroase.

Studiul a arătat că o conversație de tip du-te-vino a fost strâns asociată cu îmbunătățiri viitoare ale scorului de limbaj al copilului. Deci, ura!

Dacă pur și simplu vorbim cu copiii noștri, le construim și le modelăm viitoarea utilizare a limbajului!

Toate cuvintele!

În fiecare zi, copiii aud în medie aproximativ „13.000 de cuvinte rostite de adulți și participă la aproximativ 400 de schimburi de replici cu adulții” (ScienceDaily).

Mai multe conversații înseamnă mai multe oportunități de a greși și, prin urmare, mai multe oportunități pentru corecturi valoroase. În plus, ele oferă copiilor și ocazia de a exersa un vocabular nou.

Ce ar trebui să facă părinții?

Părinții ar trebui să fie încurajați nu doar să ofere stimulare lingvistică copiilor lor prin citit sau povestit, ci și să-și implice copiii în conversații bidirecționale, concluzionează studiul.

Este în regulă dacă cel mic nu poate răspunde în totalitate sau nu poate participa pe deplin; important este să-i oferi șansa de a răspunde.

Acest schimb continuu într-o conversație îl învață că te aștepți la un fel de răspuns – fie prin gesturi, fie verbal.

„Vorbirea este puternică, dar ceea ce este și mai puternic este implicarea copilului în interacțiuni pline de semnificație – acel «schimb de replici» care este atât de important pentru dezvoltarea socială, emoțională și cognitivă a sugarilor și a copiilor mici”, spune dr. Jill Gilkerson, director de cercetare a limbajului la Fundația LENA și coautoare a studiului.

Concluzia – atât cititul, cât și conversația sunt importante! Niciuna nu ar trebui făcută de una singură. Dacă micuțul tău nu este atras de citit, este în regulă! S-ar putea să aibă nevoie doar de puțin timp pentru a-i plăcea! Continuă să încerci în fiecare zi și continuă să ai acele conversații minunate!