Etapele achiziției limbajului la copii

Psihologii descriu achiziția limbajului ca pe un proces care depinde în mare măsură de educație și de mediu. Cu alte cuvinte, copiii învață primele cuvinte și multe altele dacă au un mediu bogat în vorbire.

Pe de altă parte, deși lingviștii și nativiștii sunt de acord că mediul în care se vorbește este important pentru învățarea comunicării, ei susțin și că mediul copilului nu este suficient și nici singura cauză a unei învățări eficiente. Dezvoltarea copilului are loc prin toate etapele, de la gângurit și vorbirea bebelușească până la educația lingvistică de mai târziu.

Ajută-ți copilul să-și îmbogățească vocabularul cu aplicația Speech Blubs. Începe astăzi o perioadă de probă gratuită și descoperă peste 1.500 de activități de care cel mic va beneficia și pe care le va îndrăgi! ❤️

Lingviștii susțin că creierul uman are o predispoziție înnăscută de a dobândi limbajul. Dezvoltarea cognitivă în ceea ce privește învățarea limbajului se manifestă chiar dacă limbajul nu este predat (Chomsky, 2006). The Poverty of Stimulus (sărăcia stimulului) afirmă că acei copii pot învăța rapid și fără efort sisteme lingvistice complexe, chiar și cu o expunere limitată și fără predare directă (Saxton, 2017).

Datorită acestei capacități înnăscute, etapele achiziției limbajului apar, în esență, în aceeași ordine la toți copiii, peste tot în lume! Aceste repere sunt:

1. Înainte de naștere: pregătirea creierului pentru achiziția limbajului după naștere

Achiziția limbajului începe cu mult înainte ca bebelușul să se nască. Bebelușii se familiarizează pentru prima dată cu vorbirea și limbajul încă din burtică. Urechea începe să funcționeze în al 3-^lea trimestru, adică în jurul lunii a 7-a de sarcină (Saxton, 2017). În această perioadă, bebelușii nenăscuți reacționează la tot felul de sunete.

Și mai fascinant este faptul că pot deosebi sunetele vorbirii de alte sunete. În burtică, bebelușii sunt mai sensibili la limba lor maternă decât la limbile străine și fac o distincție clară între vocea mamei și alte voci (Saxton, 2017). Acest fenomen este unul dintre multele procese naturale care susțin ideea că limbajul este „programat” în creierul uman.

Această etapă de percepere și auzire a limbajului în burtică este esențială pentru achiziția limbajului după naștere. Copiii care se nasc cu deficiențe auditive congenitale sau cu pierdere de auz sunt lipsiți de această etapă. Din acest motiv, achiziția limbajului întârzie, de regulă, cu patru până la cinci luni după naștere (DeLuzio, 2020).

2. Gânguritul – 7 luni

În această etapă, bebelușii încep să exploreze proprietățile sunetelor producându-le. Sunetele gânguritului timpuriu sunt universale. Totuși, până la vârsta de 8 luni, caracteristicile gânguritului se schimbă treptat (Helms-Park, 2018). Gânguritul devine mai distinct. Bebelușii încep să scoată sunete care apar doar în limba lor maternă.

Un bebeluș francez și unul american nu vor gânguri la fel, deoarece există anumite sunete pe care engleza și franceza nu le au în comun. În această etapă, te poți aștepta ca cel mic să treacă prin trei faze. Acestea sunt:

În aceste faze, cele mai frecvente vocale și consoane produse de bebelușii vorbitori de engleză sunt: „i”, „u”, „a” și „b”, „d”, „g” și „m”. Vocalele sunt, în general, mai ușor de pronunțat decât consoanele, deoarece nu presupun multe obstrucții în tractul vocal sau nazal.

3. Etapa cuvântului unic (holofrastică) – 1-1,5 ani

În această etapă, copiii încep să învețe și să rostească cuvinte reale din limba lor maternă. Un copil aflat în această etapă comunică prin construcții dintr-un singur cuvânt. Un singur cuvânt are rolul de a transmite o propoziție întreagă, în funcție de context.

Așa cum era de așteptat, cuvintele sunt foarte repetitive. Cuvintele unice au trei funcții:

În această etapă, copiii cunosc sensul cuvintelor pe care le spun, deoarece vorbirea este adesea însoțită de arătatul cu degetul (Helms-Park, 2018).

4. Etapa celor două cuvinte – 1,5-2 ani

Copiii intră de obicei în această etapă atunci când cunosc în jur de 50 de cuvinte. Încep să arate că înțeleg ordinea cuvintelor din limba lor. Engleza are ordinea SUBIECT VERB COMPLEMENT (SVO). Este foarte frecvent ca exprimarea să aibă următoarele structuri:

În această etapă apar multe verbe, substantive și adjective, dar și intonația! Intonația arată clar că cei mici nu percep vorbirea ca pe un singur bloc, ci ca pe cuvinte separate care se îmbină pentru a transmite un sens mai complex.

5. Etapa telegrafică – 2-2,5 ani

În această etapă, copiii trăiesc o creștere bruscă a vocabularului, o adevărată „explozie”. Vorbirea seamănă cu o limbă simplificată, deoarece cuvintele gramaticale/funcționale (cuvintele mici), precum „the”, „a”, „is”, „will”, „of”, „by”, pluralul, timpul verbal (trecutul cu -ed), terminațiile verbelor/acordul cu persoana (she eat „s”) sunt omise.

În această etapă, copilul comunică în principal prin cuvinte cu sens (verbe, substantive, adjective) și câteva pronume, precum „eu” și „al meu”.

Deși în această etapă lipsesc multe cuvinte funcționale, copiii respectă ordinea cuvintelor și structura limbii lor. Ținând cont de ordinea cuvintelor din engleză (SVO), copiii vorbitori de engleză vor produce expresii asemănătoare cu următoarele propoziții:

6. Etapa post-telegrafică – peste 2,6 ani

La începutul acestei etape apar propozițiile complete. Primele apar propozițiile imperative și cele enunțiative (Helms-Park, 2018):

Tot la începutul acestei etape apar și propozițiile coordonate (dobândite primele) și cele subordonate, însă acestea sunt stăpânite pe deplin abia pe la 4-5 ani (Helms-Park, 2018):

Întrebările și negațiile mai complexe apar între 2,6 și 3 ani (Helms-Park, 2018). Până la a 3-^a aniversare, copiii încep să folosească mai multe cuvinte gramaticale/funcționale, precum pluralul regulat „-s”, terminația verbală „-ing”, prepozițiile (of, in, by), însă acordul la persoana a treia apare ceva mai târziu: „She loves candy.” Spre finalul acestei etape, aproape totul este dobândit între 5 și 6 ani (Helms-Park, 2018).

Concluzie

Ținând cont de acest ghid al achiziției limbajului, e bine să știi că fiecare copil se dezvoltă lingvistic în ritmul lui. Faptul că un copil pare puțin în urmă nu înseamnă neapărat că are o tulburare de limbaj. Încă o dată, fiecare copil este unic și diferit. Unii învață să vorbească mai repede decât alții.

Este important să reții că înțelegerea limbajului precede întotdeauna, cu câteva luni, exprimarea. Competența lingvistică se reflectă în exprimare. Majoritatea copiilor care au întârzieri în dezvoltarea limbajului, inclusiv cei cu deficiențe auditive, își ajung de obicei din urmă colegii de vârstă până la 3 ani (DeLuzio, 2020).

Bibliografie: