Pregătirea copilului pentru școală: Ghidul complet

În acest articol

• Ce caută școlile la copii?
• Obiectivele pregătirii pentru școală
• Principii directoare
• Obiectivele pregătirii pentru școală și cum să le exersezi acasă
• Domenii pentru bebeluși și copilași
• • Abordări ale învățării
  • Dezvoltarea socială și emoțională
• Dezvoltarea limbajului
• • Etapele de dezvoltare a vorbirii și limbajului
• Dezvoltarea cognitivă la preșcolari
• • Etapele de dezvoltare pentru matematică și raționament

Cum știi când este momentul să-ți înscrii copilul într-un program școlar? Ar trebui să stăpânească anumite abilități specifice? Conform specialiștilor în educație timpurie, pregătirea pentru școală reprezintă fundamentul tuturor sistemelor și programelor din copilăria timpurie.

Bine ai venit în seria noastră de ghiduri „Totul într-un singur loc”, care adună la un loc autorii noștri pe teme importante, explorate în detaliu pe blog. Acest ghid explorează tot ce trebuie să știe părinții despre pregătirea pentru școală.

Practic, asta înseamnă că cei mici sunt pregătiți pentru școală, familiile sunt gata să le sprijine învățarea, iar școlile sunt pregătite să-i primească.

Multe programe de debut școlar definesc pregătirea pentru școală prin dobândirea acelor abilități, cunoștințe și atitudini necesare pentru reușita la școală și, mai târziu, în viață. Dezvoltarea fizică, cognitivă, socială și emoțională sunt toate ingrediente esențiale ale acestei pregătiri. Acestea sunt competențele pe care atât tu, cât și viitoarea școală le puteți evalua pentru a vă asigura că micuțul tău este gata de grădiniță sau școală.

Te pregătești pentru școală? Încearcă aplicația educațională Speech Blubs

Cu cât exersezi mai mult, cu atât înveți mai bine! Încearcă aplicația Speech Blubs pentru o învățare distractivă și captivantă a limbajului, alături de micuțul tău.

Ce caută școlile la copii?

Programele educaționale trebuie să stabilească obiective de pregătire adecvate vârstei și nivelului de dezvoltare al copiilor înscriși, în următoarele domenii:

• Abordări ale învățării
• Dezvoltare socială și emoțională
• Limbaj și alfabetizare
• Dezvoltare cognitivă
• Dezvoltare perceptivă, motorie și fizică

De asemenea, școlile au responsabilitatea de a implementa și măsura progresul către aceste obiective. Acest lucru ajută la adaptarea programelor pentru fiecare copil în parte și garantează că cei mici știu și pot face ceea ce este necesar pentru clasa pregătitoare. Este esențial, totodată, pentru a observa dacă unii copii nu sunt încă pregătiți sau dacă există posibile dificultăți de învățare. Într-un astfel de caz, se poate realiza o evaluare timpurie și se poate interveni la timp, stabilindu-se un plan educațional individualizat chiar înainte de începerea școlii.

Obiectivele pregătirii pentru școală

Fiecare instituție trebuie să utilizeze cele cinci domenii (prezentate mai jos) pentru a stabili obiectivele copiilor. Acestea trebuie să arate clar modul în care:

• Obiectivele reflectă fidel vârsta copiilor din program – împărțite pe etape: bebeluși/copilași mici și apoi preșcolari
• Curriculumul și evaluările copiilor corespund și se aliniază cu obiectivele stabilite ale programului
• Părinții au fost implicați în stabilirea acestor obiective

De asemenea, acestea trebuie să vizeze abilități adaptate fiecărei vârste pentru a pregăti copiii pentru grădiniță și școală. Deși marile domenii sunt aceleași de la bebeluși până la preșcolari, subcategoriile diferă datorită saltului uriaș de dezvoltare din acești ani. De exemplu, de la un bebeluș sau un copil foarte mic se așteaptă să urmeze o instrucțiune simplă într-un singur pas, pe când un preșcolar gata de școală poate urma instrucțiuni în 2-3 pași fără să fie nevoie de clarificări sau repetare.

Un lucru esențial de ținut minte, indiferent de vârsta copilului, este că implicarea părinților contează enorm. Dacă cel mic este deja la grădiniță, probabil discuți des cu educatoarea despre progresele lui și trecerea către școală. Dacă acest lucru nu se întâmplă încă, ar trebui să te simți în largul tău să ceri noutăți sau să soliciți informații despre orice nelămurire ai avea legată de parcursul său educațional.

Multe grădinițe folosesc aplicații de comunicare cu părinții, cum ar fi ClassDojo. Este o modalitate excelentă de a menține legătura între educatori și părinți. Dacă instituția copilului tău nu are un astfel de sistem, merită să le sugerezi această idee.

Principii directoare

Fiecare instituție educațională trebuie să se ghideze după un set de principii comune. Acestea stau la baza politicilor și practicilor care îi ajută pe cei mici să aibă succes la școală și în viață. Printre aceste principii se numără:

• Fiecare copil este unic și poate reuși. Copiii sunt indivizi cu ritmuri și trasee diferite de dezvoltare. Fiecare este influențat în mod unic de mediul prenatal, temperament, fiziologie și experiențele de viață. Cu sprijinul potrivit, toți copiii pot deveni învățăcei de succes și pot dobândi abilitățile, comportamentele și cunoștințele necesare parcursului lor școlar.
• Învățarea are loc în contextul relațiilor. Familiile iubitoare, educatorii și ceilalți adulți contează enorm în viața unui copil mic. Interacțiunile calde, pline de receptivitate și sprijin sunt esențiale pentru învățare.
• Familiile sunt primii și cei mai importanți îngrijitori, profesori și susținători ai copiilor. Familia trebuie respectată și sprijinită ca factor principal de influență în educația timpurie. Cunoștințele, abilitățile și valorile culturale ale familiei contribuie direct la pregătirea copilului pentru școală.
• Copiii învață cel mai bine atunci când se simt în siguranță emoțională și fizică. O îngrijire afectuoasă, promptă și consecventă creează un mediu sigur, în care copiii se simt protejați și apreciați. În astfel de contexte, ei se pot implica pe deplin în experiențele de învățare.
• Domeniile de dezvoltare sunt interconectate, iar copiii învață concepte și abilități simultan. Orice abilitate, comportament sau deprindere poate implica mai multe arii de dezvoltare. De exemplu, pe măsură ce bebelușii își dezvoltă motricitatea fină, pot manipula obiectele în moduri noi și își aprofundează înțelegerea cauzei și a efectului. Pe măsură ce preșcolarii își îmbogățesc limbajul, își pot gestiona mai bine emoțiile și pot lega prietenii mai strânse.
• Predarea trebuie să fie intenționată și adaptată modului în care copiii învață și se dezvoltă. Cei mici învață activ, cu entuziasm și curiozitate. O educație de calitate valorifică aceste puncte forte native, oferind instruire adaptată vârstei și oportunități nenumărate de explorare și joacă plină de sens.
• Fiecare copil are atuuri unice, ancorate în cultura, mediul, limba și valorile familiei sale. Un mediu de învățare deschis și respectuos primește cu brațele deschise copii din diverse medii culturale și lingvistice. Practicile pedagogice eficiente valorifică experiențele anterioare și unicitatea fiecărui copil.

Obiectivele pregătirii pentru școală și cum să le exersezi acasă

Primul lucru pe care trebuie să-l știi este că majoritatea programelor împart aceste obiective în două mari etape: bebeluși/copilași mici și preșcolari. Este o împărțire firească, pentru că un bebeluș nu poate face ce face un copil de 2-3 ani, iar acesta din urmă nu are încă abilitățile unui viitor școlar. Aceste etape cuprind mai multe domenii cheie:

1. Abordări ale învățării
2. Dezvoltare socială și emoțională
3. Dezvoltarea vorbirii și a limbajului
4. Dezvoltare cognitivă
5. Dezvoltare perceptivă, motorie și fizică

Domenii pentru bebeluși și copilași

Abordări ale învățării

Învățarea implică mai multe arii diferite. Acestea includ autoreglarea emoțională și comportamentală, creativitatea, curiozitatea și autoreglarea cognitivă (funcțiile executive). Fiecare dintre aceste subdomenii are repere clare pe care bebelușii și copilașii ar trebui să le stăpânească până la vârsta de 36 de luni.

În ceea ce privește emoțiile, educatorii țin cont și de faptul că strategiile folosite de copii pentru a gestiona trăirile intense pot varia în funcție de mediul cultural de acasă. De pildă, unii copii își găsesc mai ușor liniștea singuri, în timp ce alții au nevoie să caute alinare la adulți.

Dezvoltarea socială și emoțională

A doua arie esențială urmărită la intrarea în colectivitate este dezvoltarea socială și emoțională. Aceasta arată modul în care un copil inițiază, construiește și menține relații și interacțiuni cu cei din jur.

Dacă ai îngrijorări cu privire la dezvoltarea socială și emoțională a copilului tău sau simți că a rămas în urmă în aceste domenii, este important să discuți cu medicul pediatru pentru a vedea dacă este necesară o recomandare către un logoped. Un specialist poate evalua și lucra pe aceste abilități, ajutându-ți copilul să reintre pe drumul cel bun și să-și atingă obiectivele!

Dezvoltarea limbajului

Dezvoltarea limbajului se referă la abilitățile emergente de ascultare și înțelegere (limbajul receptiv), precum și de exprimare (limbajul expresiv). Bebelușii încep să perceapă sunetele limbii încă din burtica mamei. În cadrul unor relații calde și atente cu adulții, bebelușii învață rapid să comunice prin expresii faciale, gesturi și priviri.

Ei trec treptat de la gângurit la înțelegerea multor cuvinte care le sunt adresate, iar apoi la rostirea primelor cuvinte (sau folosirea semnelor). Copiii mici învață cuvinte noi într-un ritm uimitor și încep să folosească limbajul pentru a-și exprima nevoile, a pune întrebări și a purta scurte conversații.

Îmbogățește vocabularul copilului tău și pregătește-l pentru școală!

Abilitățile de limbaj continuă să se dezvolte, iar până la sfârșitul perioadei preșcolare, copiii:

1. vorbesc în propoziții și fraze complexe, asemănătoare cu ale adulților
2. povestesc și repovestesc întâmplări
3. folosesc umorul verbal
4. participă activ la discuțiile de grup.

Preșcolarii sunt utilizatori iscusiți ai limbajului: se folosesc de cuvinte pentru a asimila informații noi și complexe și pentru a-și organiza lumea. Pe măsură ce explorează lucruri noi, adaugă în vocabular termeni matematici sau științifici, cum ar fi „semicerc” sau „T-Rex”. Încep să înțeleagă categoriile de cuvinte (ciocanul și șurubelnița sunt unelte) și relațiile dintre ele (opusul lui „sus” este „jos”). Preșcolarii cu un limbaj bine dezvoltat pornesc cu un mare avantaj spre succesul școlar.

La această vârstă, copiii încep să înțeleagă că limbajul scris este alcătuit din sunete și simboluri. Le plac jocurile cu rime și învață denumirea literelor și sunetele corespunzătoare. Sunt mândri când își recunosc numele scris și încearcă să-l scrie singuri. Încep să priceapă convențiile textului scris și diferitele lui roluri, fie că este vorba despre o carte ilustrată sau o listă de cumpărături.

Când ascultă povești, discută despre cărți sau reconstituie evenimente prin joacă, ei înțeleg mai bine succesiunea logică, personajele și relațiile de cauză-efect. Când sunt atrași de cărți și litere încă de la grădiniță, preșcolarii pun bazele unei lecturi și scrieri de succes la școală.

Etapele de dezvoltare a vorbirii și limbajului

Când vine vorba de vorbire și comunicare, există câteva aspecte cheie care sunt analizate pentru a stabili dacă un copil este pregătit pentru școală. Acestea includ vocabularul, atenția și înțelegerea, inițierea în alfabetizare și comunicarea/exprimarea orală.

 

Odată ce copilul împlinește 3 ani, vei observa o dezvoltare spectaculoasă a vocabularului și a modului de comunicare. În această etapă, majoritatea copiilor au un vocabular de aproximativ 300 de cuvinte. Pentru a-ți fi mai ușor, poți ține un jurnal al cuvintelor pentru a urmări evoluția lui. Dacă micuțul crește într-o familie bilingvă, este absolut normal ca cele aproximativ 300 de cuvinte să fie împărțite între cele două limbi!

Dezvoltarea cognitivă la preșcolari

Copiii joacă un rol activ în propria dezvoltare cognitivă explorând și testând lumea din jurul lor, dar au nevoie și de sprijinul părinților, al educatorilor și al altor adulți. Când bebelușii și copiii mici se simt în siguranță și protejați, sunt mai dispuși să experimenteze cu mediul înconjurător — de exemplu, descoperind cum funcționează o jucărie de tras, observând ce se întâmplă când dau drumul la robinet și încercând comportamente diferite pentru a vedea reacția celorlalți. În acest proces, încep să înțeleagă relații matematice, spațiale și cauzale de bază.

Copiii mici explorează conceptele și prin diverse activități simbolice, cum ar fi desenul și jocul de rol. Din ce în ce mai mult, cei mici se pot baza pe memoria lor în dezvoltare pentru a da un sens lumii din jur. Toate aceste activități din primii trei ani pun bazele abilităților cognitive mai complexe pe care le dezvoltă preșcolarii.

Matematica pentru preșcolari

Dezvoltarea cognitivă este prezentată ca două domenii distincte pentru preșcolari — Dezvoltarea matematică și Raționamentul științific — pentru a reflecta abilitățile cognitive tot mai complexe și mai diferențiate ale acestei etape de vârstă. Dezvoltarea matematică la preșcolari se referă la înțelegerea numerelor și a cantităților, a relațiilor dintre ele și a operațiilor, cum ar fi ce înseamnă să adaugi sau să scazi. Matematica include, de asemenea, formele geometrice și structura lor, raționamentul, măsurarea, clasificarea și tiparele. Preșcolarii sunt dornici să își măsoare înălțimea pentru a vedea cât au crescut și să participe la recunoașterea tiparelor care se repetă în cărți și cântece.

Din ce în ce mai des, copiii folosesc strategii matematice pentru a rezolva probleme în activitățile de zi cu zi, cum ar fi să își dea seama de câte pahare în plus este nevoie la gustare. Deoarece matematica implică generalizări și abstracțiuni, abilitățile matematice îi ajută pe cei mici să conecteze idei, să își dezvolte gândirea logică și abstractă și să analizeze, să pună întrebări și să înțeleagă lumea din jurul lor. Copiii își dezvoltă conceptele și abilitățile matematice prin explorare activă și descoperire, în contextul unor oportunități de învățare stimulante și al unor strategii educaționale bine gândite.

Raționamentul științific la preșcolari

Raționamentul științific se referă la abilitatea emergentă de a dezvolta cunoștințe științifice despre lumea naturală și fizică, de a deprinde abilități și metode științifice și de a continua dezvoltarea raționamentului și a rezolvării de probleme. Pentru preșcolari, investigația științifică include realizarea de observații, înregistrarea lor, discutarea și analizarea acestora. Investigațiile lor reflectă interesul natural pentru cum funcționează lucrurile, pentru plante și animale, propriul corp și vreme.

În procesul de investigare, ei pot învăța să folosească instrumente de măsurare și observare, cum ar fi o riglă sau o lupă. În anii copilăriei timpurii, știința oferă oportunități pentru îmbogățirea vocabularului și colaborarea cu ceilalți copii, stimulând curiozitatea și motivația de a învăța. Rezolvarea problemelor și raționamentul devin mai complexe pe măsură ce preșcolarii capătă noi abilități de a pune întrebări și de a culege informații. Înclinația lor de a fi curioși, de a explora, experimenta, pune întrebări și de a-și crea propriile teorii despre lume transformă știința într-un domeniu important pentru stimularea învățării și succesul școlar.

Deoarece dezvoltarea cognitivă cuprinde o gamă largă de abilități, comportamente și concepte, copiii prezintă mari variații individuale în dezvoltarea lor de la naștere până la 5 ani. Experiențele anterioare, mediul cultural și lingvistic, temperamentul și mulți alți factori pot influența ritmul și cursul dezvoltării cognitive. Copiii cu dizabilități pot avea nevoie de sprijin suplimentar pe măsură ce își folosesc simțurile și corpul pentru a explora sau atunci când își descriu investigațiile științifice. Îndrumarea și oportunitățile de învățare pe care le experimentează copiii mici pregătesc terenul pentru dezvoltarea lor cognitivă și succesul viitor.

Evoluția dezvoltării pentru matematică și raționament

Unii copii cu limitări fizice pot avea dificultăți în a apuca sau explora obiectele. Pentru a le sprijini învățarea, adulții pot observa interesele copilului și îi pot oferi materiale și experiențe captivante.